Katyn – o rană dureroasă a istoriei Poloniei

Vestea că președintele polonez Lech Kaczynski a murit împreună cu soția sa, Maria, și cu alți înalți demnitari din stat, într-un tragic accident aviatic în Rusia, a făcut înconjurul lumii și a lăsat în stare de șoc Polonia. Trupul neînsuflețit al lui Lech Kaczynski a fost repatriat duminică pe aeroportul militar din Varșovia, unde a fost așteptat de fiica liderului polonez și de fratele geamăn. Amândoi au căzut în genunchi în fața sicriului, cu lacrimi de durere în ochi. Familia Kaczynski trece printr-o adevărată dramă, cu atât mai mult cu cât mama gemenilor se află internată de o lună în spital, fiind grav bolnavă. Femeia, în vârstă de 83 de ani, a fost internată la jumătatea lunii martie din cauza unor probleme cardiace și a tensiunii. Din cauza bolii, aceasta nu a fost informată că i-a murit un copil într-un mod atât de trist.
Poporul polonez se află în stare de șoc de la aflarea veștii, iar țara lor a decretat doliu național timp de o săptămână. Adevărate pelerinaje funerare au avut loc în întreaga Europă, mai multe țări deschizând cărți de condoleanțe în incinta ambasadelor. Exemplul a fost urmat și de Ambasada poloneză din România, unde l-am putut vedea ieri pe președintele Traian Băsescu, primul oficial român care a semnat în cartea condoleanțelor, precum și pe alți oficiali români care au dorit să aducă un omagiu. Guvernul din România a ținut și el un moment de reculegere în semn de solidaritate cu Polonia.
De asemenea, polonezii au stat în stradă toată noaptea de duminică spre luni, au aprins lumânări, au depus flori la sediul președinției, dar și în alte locuri din Polonia, și au cântat în memoria victimelor. Mai mult, în școlile poloneze au fost ținute luni momente de reculegere în memoria celor decedați. Presa poloneză a publicat ieri discursul pe care Lech Kaczynski urma să-l rostească la Katyn, la comemorarea a 70 de ani de la uciderea de către trupele sovietice a 22.000 de prizonieri polonezi. Acesta urma să vorbească despre responsabilitatea lui Stalin și să ceară desecretizarea tuturor arhivelor ruse pe această temă.

Moscoviții regretă că au murit din nou polonezi pe pământ rusesc

Chiar și rușii par să regrete tragicul accident aviatic care a avut loc în țara lor. Sute de moscoviți au depus duminică flori și lumânări lângă zidurile Ambasadei Poloniei în Capitala Rusiei, într-o acțiune intitulată „Fără cuvinte“, inițiată în mare parte de tineri. Oamenii au adus cu ei trandafiri și garoafe albe și roșii, culori ale steagului Poloniei. „Simt o mare durere că polonezii au murit din nou pe pământ rusesc. Omenește vorbind, acesta este un lucru greu, o povară pe care am resimțit-o profund“, a declarat jurnalista Yevgenia Albats, de la „The New York Times“.
Experții sunt de părere că o astfel de catastrofă ar putea schimba relațiile dintre Rusia și Polonia, având un impact mai extins asupra relațiilor dintre Estul și Vestul Europei. Imediat după accident, guvernul rus a trimis mesaje de condoleanțe și s-a arătat ferm în rezolvarea cazului. Mai mult, premierul Putin a fost pus în fruntea anchetei, iar o îmbrățișare istorică a avut loc între acesta și omologul său polonez, Donald Tusk, la locul prăbușirii avionului, gesturi prin care Rusia transmite clar că dorește detensionarea relațiilor cu Polonia. Polonia, în prezent membră UE, este cel mai puternic dintre fostele state satelit ale Uniunii Sovietice, având o influență mare asupra politicii externe europene. Ministerul rus de Externe a anunțat că va acorda rapid vize pentru polonezii care doresc să se deplaseze în Rusia pentru identificarea cadavrelor, oferindu-se de asemenea să plătească costurile de repatriere și alte cheltuieli de deplasare ale familiilor îndoliate.

Funeraliile vor avea loc sâmbătă în Polonia

Potrivit ultimelor informații, funeraliile președintelui Lech Kaczynski vor avea loc sâmbătă, fiind prevăzute ceremonii funerare pentru toate victimele lângă mormântul soldatului necunoscut, la care ar putea participa atât președintele rus D. Medvedev, cât și cel american, B. Obama. Sicriul cu trupul neînsuflețit al liderului polonez va fi depus astăzi la Palatul prezidențial din Varșovia, data și locul înmormântării nefiind cunoscute deocamdată, deși s-a vehiculat ziua de duminică. Cadavrul Mariei Kaczynski a fost găsit și el ieri și identificat după verigheta pe care era scris numele, urmând să fie repatriat astăzi și adus alături de cel al soțului, pentru a fi îngropați împreună. De asemenea, din cele 96 de cadavre au fost recuperate 87, procesul de identificare, destul de îngreunat de starea în care se află corpurile, desfășurându-se la Moscova. Pentru cele mai multe dintre cadavre vor fi necesare teste ADN care să le confirme identitatea. Membrii delegației poloneze care s-a deplasat la Smolensk au luat pământ de la locul accidentului pentru a-l duce la mormintele celor care au pierit. Anchetatorii au continuat căutarea de fragmente umane la locul accidentului, găsind și a treia cutie neagră, iar rușii vor construi un drum pentru a putea ridica resturile avionului. La Smolensk au murit doi dintre cei trei candidați din toamnă la alegerile prezidențiale, Lech Kaczynszki și Jerzy Szmajdzinski. Interimatul este asigurat de cel de-al treilea candidat, Bronislaw Komorowski, de la partidul „Platforma cetățenească“, o dată a alegerilor urmând să fie stabilită în următoarele 14 zile. Un eurodeputat polonez a declarat că Lech Kaczynski a vorbit la telefon cu fratele său geamăn cu o jumătate de oră înainte de tragedia în care a pierit o importantă parte din elita politică și militară poloneză. Potrivit acestuia, Jaroslaw l-a întrebat pe Lech dacă au aterizat la Smolensk, acesta răspunzându-i „nu încă“, semn că acest lucru urma să se întâmple.

Eroare umană sau defecțiune?

În ultimii 5 ani, s-a tot vorbit despre problemele avionului prezidențial polonez, iar guvernul avea în plan achiziționarea unei aeronave noi. Cauzele accidentului de sâmbătă nu au fost deocamdată elucidate, dar din primele informații reiese că ar fi fost vorba despre o eroare umană, pe fondul ceții puternice, avionul lovindu-se de copaci în cursul manevrelor pentru aterizare. Presa poloneză a scris că anul trecut aeronava prezidențială a fost implicată într-un incident asemănător, pilotul fiind certat atunci de președinte pentru că a ales să aterizeze pe alt aeroport din cauza vremii nefavorabile. Datele tragediei de sâmbătă au fost similare, când oficialii aeroportului rus le-au sugerat piloților să aterizeze în altă parte din cauza ceții, însă aceștia nu s-au supus. Controlorii de trafic ruși susțin că au avut dificultăți în a se înțelege cu piloții, pentru că aceștia nu cunoașteau prea bine limba rusă și nu se știe dacă au recepționat corect mesajele. Vladimir Putin a promis o anchetă obiectivă și completă, iar vicepremierul rus a confirmat că toate datele de zbor ale avionului prăbușit sunt intacte, oferind asigurări că piloții au primit avertismentele legate de vremea rea. Polonia s-a arătat uimită de transparența oficialilor ruși cu privire la anchetă și a mulțumit Rusiei pentru sprijin. Au existat de altfel speculații cu privire la faptul că pilotul ar fi acționat așa la indicațiile cuiva, fiind posibil să fi fost presat de însuși președintele polonez pentru a ateriza la Smolensk, fapt care nu s-a confirmat deocamdată.
Polonia a anunțat ieri că va revizui regulile de deplasare a înaltei conduceri a țării, urmând să interzică deplasarea unui număr mare de oficiali cu același avion. Și președintele bulgar călătorește cu o delegație numeroasă când se deplasează în străinătate, avionul său, tot un Tupolev-154, fiind blocat la sol până la aflarea cauzelor accidentului din Rusia.

Ceaușescu ar fi putut muri într-un accident asemănător în Rusia

Fostul dictator român Nicolae Ceaușescu ar fi putut muri într-un accident aviatic similar cu cel în care a pierit președintele polonez. În noiembrie 1957, o delegație românească importantă se deplasa la Moscova pentru a participa la celebrarea Marii Revoluții Socialiste. Avionul, care îi transporta pe Grigore Preoteasa, ministrul de Externe de atunci, pe Nicolae Ceaușescu și pe alți oficiali români, s-a prăbușit pe 4 noiembrie lângă pista de aterizare a aeroportului moscovit Vnukovo. Din cele 11 persoane de la bord patru au murit, printre victime fiind și G. Preoteasa. Ceaușescu a scăpat doar cu câteva răni, iar evenimentul a dat naștere multor speculații, legate de absența din delegație a șefului statului de la acea vreme, Gheorghiu-Dej. Acesta s-ar fi răzgândit în ultimul moment, invocând ca scuză o gripă. Dej nu mai era privit cu ochi buni de ruși după ce insistase pentru retragerea trupelor și a consilierilor de la București, zvonindu-se că accidentul era de fapt un atac la adresa șefului P.M.R., care fusese însă avertizat din timp de serviciile secrete românești despre ceea ce i se pregătea. Teoria nu a fost confirmată, raportul comisiei sovietice găsind drept vinovați piloții sovietici. Se pare că avionul a coborât mai devreme și s-a agățat de copacii din pădure, la o înălțime de 10-15 metri, apoi s-a prăbușit și a luat foc. În perioada respectivă, oficialii români zburau cu aeronave și echipaje de la ruși, dar după acel accident România și-a creat propria flotă aeriană pentru transportul conducătorilor.