Dupa ce, prin crearea noului consiliu cu Rusia, a reglat conturile ramase deschise inca din timpul Razboiului Rece, Alianta Nord-Atlantica a inceput, ieri, in a doua zi a reuniunii de la Reykjavik, pregatirile finale pentru o extindere cat mai aproape de teritoriul Moscovei.
Incurajati de omologii lor din NATO sa continue sa faca progrese si asigurati de secretarul de stat american, Colin Powell, de existenta unei colaborari si pe viitor, indiferent de rezultatele de la Praga, sefii diplomatiilor din cele 10 state candidate au avut ieri de parcurs un adevarat maraton al intalnirilor. Dintre acestea, doua au fost extrem de importante: discutiile cu Powell si participarea la dezbaterile Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (la care au fost prezenti reprezentantii a 46 de tari).
Convorbirile din cadrul consiliului s-au incheiat printr-un comunicat al Aliantei, in care se subliniaza dorinta NATO de a-si intari relatiile cu cei 27 de parteneri ai sai din Europa, Caucaz si Asia Centrala, in lupta impotriva terorismului. -Trebuie sa ne asiguram ca acest parteneriat ramane eficace-, a declarat secretarul general al NATO, lordul George Robertson, adaugand ca -in aceasta perioada de mari schimbari in ce priveste conceptele de securitate, trebuie ca relatia noastra sa evolueze-. Reprezentanti ai NATO nu s-au ferit sa isi exprime interesul deosebit in ce priveste statele din Asia Centrala, aflate pana nu demult sub influenta Rusiei, in timp ce Colin Powell a reiterat dorinta Statelor Unite de a sprijini o extindere robusta in toamna.
Dincolo de anuntul de marti privind integrarea in bloc a tarilor care vor fi invitate sa adere in noiembrie si de finalizarea tratatelor de aderare pana cel mai tarziu in primavara anului viitor, restul discutiilor au fost marcate de declaratii politicoase si de incurajare, pe de o parte, si de promisiuni privind continuarea reformelor, de cealalta parte. Toate acestea, punctate de declaratiile Rusiei, care, prin vocea ministrului sau de externe, Igor Ivanov, sustine ca extinderea spre Est a NATO nu ii va aduce acesteia, dar nici statelor candidate vreun plus de securitate.
Prezent la intalnirile largite ale Aliantei, ministrul roman de externe, Mircea Geoana, a propus identificarea problemelor specifice diferitelor zone de pe continent si din regiunile care influenteaza securitatea NATO si prezentarea unor solutii detaliate de redresare. Initiativa reprezinta versiunea largita a unei propuneri mai vechi a Romaniei, facuta in aprilie 2001, la Budapesta, si sprijinita atunci de Statele Unite. Aceasta se referea insa numai la zona est-europeana.
Mircea Geoana a avut o intrevedere si cu ministrul rus de externe, Igor Ivanov, cu care a discutat atat despre apropiata semnare a tratatului bilateral, cat si despre o posibila vizita in Romania a presedintelui Putin, in cursul primaverii anului viitor. Tratatul bilateral ar putea fi semnat in iunie.
Indiferent de rezultatele de la Praga
Romania si Bulgaria – -membri de facto- ai Aliantei
Presedintele Ion Iliescu a salutat, ieri, la Cesme, rezultatele reuniunii de la Reykjavik, care consacra ideea unei largiri substantiale a NATO cu ocazia summit-ului din noiembrie, respectiv integrarea in Alianta a tuturor statelor care vor fi invitate la Praga.
Presedintele Iliescu a apreciat, de asemenea, deschiderea exprimata la Reykjavik pentru relatiile cu Rusia, Ucraina si cu statele din fostul spatiu iugoslav, ca un moment politic foarte important din perspectiva geostrategica si a angajamentelor statelor membre ale Aliantei in privinta reconfigurarii relatiilor internationale dupa 11 septembrie.
La randul sau, presedintele Bulgariei, Georgi Pirvanov, a declarat ca, indiferent de rezultatul summit-ului de la Praga, Romania si Bulgaria vor continua sa actioneze ca -membri de facto- ai NATO si sa-si indeplineasca angajamentele asumate. Pirvanov a precizat ca are -un optimism moderat- in privinta summit-ului de la Praga.
El a apreciat ca deschiderea Aliantei fata de Rusia reprezinta -inceputul sfarsitului ideologiilor in relatiile internationale-. Seful statului bulgar a adaugat ca asteapta sa se schimbe inca multe lucruri in aceasta directie, apreciind ca NATO si SUA au inteles ca o noua arhitectura mondiala si europeana nu se poate realiza fara concursul Rusiei, in prezent adversarii fiind terorismul si toate formele lui de manifestare.
MAE rus: -Extinderea – o greseala-
Precizand ca Rusia nu isi pune problema, in perspectiva apropiata, sa devina membru NATO, reprezentantul oficial al MAE rus, Aleksandr Iakovenko, a declarat ca tara sa nu doreste nici drept de veto in ce priveste Articolul 5 al Tratatului de la Washington, la fel cum Alianta Nord-Atlantica nu pretinde un astfel de drept in ce priveste alegerea de catre Rusia a cailor de asigurare a securitatii militare proprii, dar si cea a aliatilor sai.
Vorbind despre perspectiva extinderii spre Est a NATO, Iakovenko a calificat procesul drept o greseala. -Acest lucru nu inseamna, desigur, o nerecunoastere din partea noastra a dreptului oricarui stat de a-si rezolva in felul sau problema formei in care sa-si asigure securitatea. Este evident. Orice stat poate gresi. Dar tot atat de evident este altceva – nici Aliantei propriu-zise, nici noilor membri, extinderea nu le va aduce un plus de securitate-, a conchis acesta.
State membre NATO saluta neoficial extinderea cu sapte tari
Ministrul grec de externe, George Papandreou: -… Am discutat despre candidaturi. Dupa pranz, am discutat atat despre extindere, cat si, partial, despre Balcani. Deci, am avut ocazia sa pot lega problema extinderii de cea a stabilitatii din Balcani. Ceea ce am spus foarte clar a fost ca participarea Bulgariei si Romaniei, in cadrul NATO, ar fi un mesaj foarte important pentru o regiune mai intinsa, pentru stabilitatea ei. Nu ar fi numai un mesaj politic, pentru ca Romania de azi ar fi capabila sa contribuie practic la stabilitatea Europei de Sud-Est. Va pot spune ca si alte tari membre au salutat acest lucru, desi astazi nu am luat nici o decizie, fiind vorba doar despre o discutie neoficiala. Alte tari membre nici nu au mentionat anumite tari candidate, ci au vorbit doar la modul general despre procesul extinderii-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
