La trei luni de la propunerile premierului britanic, Tony Blair, cu privire la crearea unui nou tip de parteneriat NATO – Rusia, Organizatia Tratatului Nord-Atlantic i-a oferit Moscovei posibilitatea de a perfecta o relatie deosebita, ce presupune acordarea unui statut unic in cadrul Aliantei, a informat -Financial Times- in editia sa de ieri.
O data acceptat de Moscova, noul parteneriat va fi premisa pentru transformarea NATO dintr-o alianta militara defensiva intr-o organizatie politica si de securitate care va include toate fostele state membre ale Pactului de la Varsovia, adauga cotidianul citat.
Forum pentru 20
Din surse ce au dorit sa isi pastreze anonimatul, -Financial Times- a aflat ca Alianta si Rusia vor oficializa noua formula in mai, la Rejkjavik, cu ocazia summitului ministrilor aliati de externe. Din acel moment, Rusia va avea un statut egal cu al celorlalte 19 membre ale NATO, iar Consiliul Nord-Atlantic – bratul politic al organizatiei euro-atlantice – se va transforma in forumul Celor 20. Forumul va renunta la genul de teme de discutie sau decizii pregatite in detaliu inainte de a fi prezentate reprezentantilor rusi, asa cum se intampla acum in Consiliul Comun Permanent NATO+Rusia. Noua relatie va fi una veritabila, de genul -dai si iei-, sustin oficiali euro-atlantici.
Articolul 5 nu se aplica in cazul Federatiei Ruse
Pentru a linisti temerile Pentagonului cu privire la posibilitatea ca fostul dusman din timpul razboiului rece sa compromita actiunile militare ale Statelor Unite sau chiar pe cele ale aliatilor, Rusiei i-au fost puse anumite conditii. Astfel, aceasta nu va dispune de drept de veto in ce priveste -interesele vitale ale tarilor membre NATO- sau in acele chestiuni ce implica decizii militare.
Si Chinei i s-a facut un favor, si anume exceptarea Rusiei de la prevederile Articolului 5 al Tratatului de constituire a NATO, care prevede ca un atac asupra uneia dintre membrele Aliantei este un atac asupra tuturor.
Insa Rusia va avea drept egal de vot in Consiliul Nord-Atlantic in ce priveste chestiuni precum operatii de mentinere a pacii, schimb de informatii asupra armelor de distrugere in masa, misiuni de salvare aeriene sau pe mare. Cotidianul britanic nu sufla nici un cuvant cu privire la influenta Moscovei asupra procesului de extindere spre Est.
Pentru a evita un blocaj in luarea deciziilor, NATO a decis, la presiunile SUA, sprijinite de Germania si Franta, sa introduca un asa-numit sistem de -retragere-, mecanism de securitate care va permite retragerea din discutie a unei chestiuni asupra careia nu se poate ajunge la un consens. In aceasta privinta, Marea Britanie a fost mai putin pretentioasa, gratie relatiei apropiate dintre Blair si Vladimir Putin.
In acceptarea propunerii NATO, liderul de la Kremlin il are de partea sa pe ministrul apararii, Serghei Ivanov. In schimb, inalte cercuri militare dezaproba politica de apropiere a lui Putin si asteapta cu ingrijorare rezultatele summitului de la Praga, cand vor fi anuntati viitorii membri euro-atlantici.
Daca nu la fel de ingrijorate, cel putin la fel de nerabdatoare, asteapta si cele noua candidate, dintre care Tarile Baltice, Slovenia si Slovacia sunt -sigure-, Romania si Bulgaria incadrate la categoria inferioara -poate-, iar Albania si Macedonia – la coada plutonului si cu sanse aproape inexistente de a fi luate in seama la Praga.
Roxana Frosin
Caseta
Tratatul de la Varsovia – copilul de suflet al Aliantei
Un paradox al istoriei face ca, daca nu toate, cel putin majoritatea membrelor defunctului Pact de la Varsovia sa fie in viitorul apropiat parte integranta a organizatiei euro-atlantice care i-a fost dusman de moarte pana in 1991.
Creat la 14 mai 1955, noua zile dupa intrarea Germaniei vestice in NATO, Pactul de la Varsovia a avut drept scop declarat -formarea unui sistem colectiv european de securitate (…) care se justifica prin situatia creata in Europa de ratificarea Acordurilor de la Paris (1954) si de formarea unei noi aliante militare in Vest, cu participarea unei Germanii occidentale remilitarizate si integrarea acesteia in blocul nord-atlantic, fapt care determina cresterea pericolului unui alt razboi si reprezinta o amenintare pentru securitatea nationala a statelor pasnice-.
Echivalent sovietic al NATO, Pactul a fost semnat pentru o perioada de 20 de ani (si 10 ani prelungire automata) de Albania, Bulgaria, Romania, Ungaria, Germania Democrata, Polonia, Cehoslovacia si URSS. Un organism militar comun cu sediul la Moscova coordona fortele Pactului, ce includeau divizii sovietice stationate pe teritoriul statelor membre inainte de semnarea documentului.
In 1962, Albania nu a mai fost invitata in Pact si s-a retras oficial in 1968. In acelasi an, organizatia trimitea soldati sa ocupe Cehoslovacia. Reinnoit in 1985 pentru inca 20 de ani, cu prelungire automata pentru un deceniu, Pactul s-a dizolvat in iunie 1991, in contextul prabusirii comunismului si al desfiintarii URSS. (R.F.)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
