Estonia: tara cu 1,4 milioane de locuitori, Estonia este dotata cu o armata formata din 4.100 de oameni, dintre care jumatate sint recruti. Dintre acestia, 3.300 soldati fac parte din armata terestra, 500 de marina, iar 300 din aviatie.
?Än 2002, bugetul alocat apararii a fost de 2% din PIB, un nivel care va fi mentinut in urmatorii ani.
Letonia: 2,36 de milioane de locuitori. Letonia are o armata terestra si o garda nationala formata din 4.300 de barbati si femei. Aceasta tara nu dispune de armament greu.
Marina cuprinde 800 de persoane, fortele aeriene 350 de soldati si nu exista avioane de lupta.
Bugetul pentru aparare in 2002 a ajuns la 1,75% din PIB, dar pentru anul 2003 suma alocata apararii va prezenta 2% din PIB.
Lituania: tara cu 3,5 milioane de locuitori, Lituania are o armata formata din 15.000 de oameni, dintre care 3.500 de recruti. De asemenea, 13.000 de persoane fac parte din armata terestra, o mie din marina, iar 550 din aviatie.
?Än octombrie, Lituania a anuntat oficial ca un batalion este pregatit sa participe la operatiunile NATO in baza articolului 5 (clauza solidaritatii mutuale) din Tratatul Aliantei Nord-Atlantice.
Lituania, care asteapta livrarea sistemului antitanc Javelin, va fi prima tara europeana dotata cu un asemenea echipament. De asemenea, statul negociaza achizitionarea de rachete americane Stinger. Cheltuiele pentru sectorul apararii au fost fixate la 2% din PIB in perioada 2002-2004.
Romania: cea mai importanta tara dintre viitoarele membre din punct de vedere al populatiei (21,7 milioane de locuitori), Romania are o armata formata din 100.000 de oameni. ?Än 1989, anul prabusirii regimului comunist, trupele Romaniei erau formate din peste 300.000 de soldati.
?Än momentul finalizarii reformei, in 2007, armata romana se va reduce la 75.000 de militari, dintre care 61.500 de profesionisti si 13.500 de recruti.
Fortele terestre vor fi alcatuite din 45.800 de oameni, fata de 13.250 de oameni in aviatie, 6.800 in marina si 8.800 de recruti in alte servicii.
?Än incercarea de a-si respecta angajamentele pe 2002, Bucurestiul a alocat pentru bugetul armatei 2,38% din PIB, echivalentul a 10,1 miliarde de dolari. Bugetul prevazut pentru 2003 va fi mai mare.
Bulgaria: tara cu 8 milioane de locuitori, Bulgaria are o armata de 53.000 de oameni, dintre care 7.700 de profesionisti. Trupele armatei vor fi reduse pina in 2004 la 45.000 de oameni, dintre care 7.480 de ofiteri. Aproximativ 7.000 de militari au fost eliberati din functii in 2002, iar alti 7.000 vor fi concediati in 2003, potrivit Statului Major General.
Bulgaria va dispune de o armata de profesionisti in 2010. Serviciul militar obligatoriu este de noua luni, in timp ce pentru soldatii care au studii superioare stagiul militar este de sase luni.
Bugetul pentru aparare este de 2,6% din PIB, fiin unul dintre cele mai ridicate procente in rindul tarilor candidate.
Slovenia: entitate aparuta in urma dezmembrarii Iugoslaviei, Slovenia (2 milioane de locuitori) si-a creat armata in 1991 cu ocazia unei scurte confruntari de zece zile cu Armata Populara iugoslava. ?Än timpul conflictului, Slovenia a mobilizat forte ale apararii teritoriale.
Armata slovena numara in prezent 5.700 de soldati profesionisti si 5.500 de recruti. Slovenia va dispune de o armata de profesionisti in anul 2004.
Armata iugoslava a plecat in 1991 cel mai sofisticat material, iar tara a trebuit sa investeasca pentru a se reinarma. Slovenia consacra 1,6 la suta din PIB pentru aparare. ?Än schimb, aviatia si marina sa ramin destul de modeste.
Slovacia: formata din 5,4 milioane de locuitori, Slovacia are o armata de aproximativ 33.000 de soldati, care va deveni o formatiune de profesionisti in 2006. Armata va fi formata din 15.500 de soldati profesionisti.
Peste 1.500 de soldati vor fi recrutati in fiecare an pina in 2006. ?Än prezent, recrutii constituie aproximativ 38% din efectivele armatei slovace.
?Än total, bugetul pentru aparare reprezinta 2.05% din PIB.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
