Acasă În Lume OMS şi UNICEF: Statele nu reuşesc să stopeze marketingul dăunător al înlocuitorilor...

OMS şi UNICEF: Statele nu reuşesc să stopeze marketingul dăunător al înlocuitorilor laptelui matern

DISTRIBUIȚI

Agenţiile încurajează femeile să continue să alăpteze pe durata pandemiei de COVID-19

Bucureşti, 29 mai 2020 – Un nou raport realizat de OMS, UNICEF şi Reţeaua internaţională de acţiune pentru alimentaţia bebeluşilor (IBFAN) relevă faptul că, în ciuda eforturilor depuse pentru a stopa practicile dăunătoare de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, ţările nu reuşesc încă să ţină părinţii la distanţă de informaţiile eronate.

Pandemia de COVID-19 scoate la iveală nevoia de a avea o legislaţie mai fermă care să protejeze familiile atunci când vine vorba de promisiuni false privind siguranţa înlocuitorilor laptelui matern sau practici agresive de promovare. Laptele matern salvează viaţa copiilor deoarece conţine anticorpi ce stimulează imunitatea bebeluşilor şi îi apără de numeroase boli ale copilăriei.

OMS şi UNICEF încurajează femeile să continue să alăpteze pe durata pandemiei de COVID-19, chiar dacă sunt diagnosticate sau suspecte de COVID-19. În timp ce cercetătorii continuă să testeze laptele matern al mamelor diagnosticate sau suspecte de COVID-19, datele actuale indică faptul că este puţin probabil ca virusul COVID-19 să se transmită prin alăptare sau prin administrarea cu biberonul a laptelui matern provenind de la o mamă diagnosticată sau suspectă de COVID-19. Beneficiile alăptării sunt mult mai numeroase decât potenţialele riscuri pentru sănătate asociate acestui virus. Hrănirea bebeluşului cu lapte praf nu este mai sigură.

Dintre cele 194 de ţări analizate în cadrul raportului, 136 au stabilit anumite măsuri legislative în conformitate cu Codul internaţional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern şi rezoluţiile adoptate ulterior de Adunarea Mondială a Sănătăţii (Codul). Codul se bucură de o atenţie sporită, 44 de ţări consolidându-şi în ultimii doi ani reglementările privind marketingul.

Cu toate acestea, restricţiile legislative din majoritatea ţărilor nu acoperă pe deplin marketingul realizat în unităţile medicale. Doar 79 de ţări interzic promovarea înlocuitorilor laptelui matern în unităţile medicale şi doar 51 au prevederi ce interzic distribuirea de produse gratuite sau la preţ redus în cadrul sistemului de sănătate.

Doar 19 ţări au interzis sponsorizarea întâlnirilor asociaţiilor ştiinţifice şi ale profesioniştilor din domeniul medical de către producătorii de înlocuitori ai laptelui matern, ce includ produse precum formule de început, formule de continuare şi lapte de creştere, promovate pentru alimentaţia sugarilor şi copiilor de până la 36 de luni.

„Marketingul agresiv al înlocuitorilor laptelui matern, în special prin intermediul cadrelor medicale la care părinţii apelează cu încredere pentru sfaturi în domeniul nutriţiei şi sănătăţii, reprezintă o barieră importantă ce împiedică ameliorarea stării de sănătate a nou-născuţilor şi a copiilor din lumea întreagă”, afirmă dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de nutriţie şi siguranţă alimentară din cadrul OMS. „Sistemele de sănătate trebuie să se implice pentru a spori încrederea părinţilor în practicile de alăptare şi să nu se lase influenţate de producători, astfel încât copiii să poată profita de beneficiile vitale ale alăptării”.

OMS şi UNICEF recomandă hrănirea exclusivă a bebeluşilor cu lapte matern în primele şase luni de viaţă şi continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani sau chiar mai mult, în paralel cu alte alimente nutritive şi sigure.

Alăptarea, în pericol din cauza suprasolicitării sistemelor de sănătate

Riscul de deces este de 14 ori mai mic în cazul bebeluşilor alăptaţi exclusiv la sân decât în rândul bebeluşilor care nu sunt alăptaţi la sân. Cu toate acestea, în prezent, doar 41% dintre bebeluşii de 0-6 luni sunt alăptaţi exclusiv la sân, statele membre ale OMS angajându-se să crească această rată până la minim 50% până în 2025. Marketingul neadecvat al înlocuitorilor laptelui matern continuă să submineze eforturile depuse în scopul creşterii ratei de alăptare, iar criza provocată de COVID-19 amplifică această ameninţare.

Serviciile de sănătate ce oferă mamelor sprijin pentru alăptare, inclusiv consiliere şi sprijin specializat privind lactaţia, sunt depăşite din cauza crizei generate de COVID-19. Măsurile de prevenire a infecţiei, precum distanţarea fizică, îngreunează continuarea serviciilor de consiliere comunitară şi a celor ce vizează sprijinirea reciprocă a mamelor, dând producătorilor de înlocuitori ai laptelui matern ocazia să profite de această criză şi să submineze încrederea în practicile de alăptare.

„Având în vedere intensificarea pandemiei de COVID-19, cadrele medicale sunt implicate în răspunsul la criză, iar sistemele de sănătate sunt suprasolicitate. În astfel de vremuri, alăptarea poate proteja viaţa a milioane de copii, însă proaspetele mămici nu se pot descurca fără sprijinul furnizorilor de servicii medicale”, a declarat dr. Victor Aguayo, şeful programului de nutriţie al UNICEF. „Mai mult ca niciodată, trebuie să ne înteţim eforturile pentru a ne asigura că orice mamă şi familie din lume beneficiază din partea unui cadru medical instruit de îndrumarea şi sprijinul de care au nevoie pentru a-şi putea alăpta copiii imediat după naştere”.

Codul interzice orice formă de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, inclusiv publicitatea, acordarea de cadouri personalului medical şi distribuirea de mostre gratuite. Etichetele nu pot conţine menţiuni din sfera nutriţiei şi a sănătăţii sau include imagini care să exagereze beneficiile formulelor de început. În schimb, acestea trebuie să cuprindă mesaje referitoare la superioritatea alăptării faţă de formulele de lapte praf şi la riscurile nealăptării.

OMS şi UNICEF îndeamnă guvernele să ia măsuri urgente pentru consolidarea legislaţiei aferente Codului pe durata pandemiei de COVID-19. În plus, guvernele şi organizaţiile societăţii civile nu ar trebui să solicite sau să accepte donaţii de înlocuitori ai laptelui matern în situaţii de urgenţă.

„Teama de transmitere a COVID-19 eclipsează importanţa alăptării, iar, în mult prea multe ţări, bebeluşii sunt despărţiţi de mamele lor după naştere, ceea ce face ca alăptarea şi contactul piele pe piele să fie dificile, chiar imposibile. Toate acestea în lipsa unor dovezi concrete. În tot acest timp, producătorii de alimente destinate bebeluşilor profită de această teamă de infectare pentru a promova şi a distribui lapte praf gratuit şi pentru a oferi sfaturi înşelătoare, sub pretextul unor donaţii umanitare şi al faptului că sunt parteneri de încredere”, declară Patti Rundall, Consiliul Global al IBFAN.

Codul nu este monitorizat şi aplicat corespunzător în majoritatea ţărilor. Raportul, „Marketingul înlocuitorilor laptelui matern: implementarea naţională a Codului internaţional – raport privind stadiul implementării în 2020”, oferă informaţii actualizate cu privire la stadiul implementării la nivel naţional, inclusiv măsurile care au fost sau nu au fost legiferate.

Având în vedere rolul important pe care îl joacă personalul medical în protejarea femeilor însărcinate, a mamelor şi a bebeluşilor lor împotriva practicilor neadecvate de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, raportul din 2020 oferă o amplă analiză a măsurilor legislative adoptate pentru a interzice promovarea înlocuitorilor laptelui matern în rândul cadrelor medicale şi în unităţile sanitare.

Deşi România se numără printre ţările care au un cadru legislativ în ceea ce priveşte Codul de marketing al substituenţilor de lapte matern, nu toate categoriile din cod sunt integrate în legislaţie. Ţara noastră a adoptat acest Cod menit să asigure folosirea adecvată a substituenţilor de lapte matern în beneficiul superior al copilului în 2016. Pentru a răspunde noilor Directive Europene, această lege a fost abrogată recent şi este nevoie de actualizarea urgentă a cadrului legislativ cu noile prevederi europene ţinând cont de faptul că rata de alăptare exclusivă la sân în primele şase luni din viaţă este de doar 12,6% şi există de asemenea alte practici inadecvate referitoare la nutriţia sugarului şi copilului mic inclusiv în contextul COVID-19.

Alăptarea şi COVID-19

Până acum, nu s-a detectat prezenţa virusului COVID-19 activ în laptele matern al niciunei mame diagnosticate sau suspecte de COVID-19. Prin urmare, pare puţin probabil ca acest virus să se transmită prin alăptare sau prin administrarea cu biberonul a laptelui matern provenind de la o mamă diagnosticată sau suspectă de COVID-19.

Femeile diagnosticate sau suspecte de COVID-19 pot aşadar alăpta dacă doresc. Acestea trebuie:

* să se spele pe mâini frecvent cu apă şi săpun sau să folosească un dezinfectant de mâini pe bază de alcool, mai ales înainte de a atinge bebeluşul;

* să poarte o mască medicală ori de câte ori intră în contact cu bebeluşul, inclusiv atunci când îl hrănesc;

* să folosească un şerveţel când strănută sau tuşesc. Apoi să îl arunce imediat la gunoi şi să se spele din nou pe mâini;

* să cureţe periodic suprafeţele şi să le dezinfecteze după ce le-au atins.

Dacă mamele nu dispun de o mască medicală, ar trebui să urmeze toate celelalte măsuri de prevenire a infecţiei enumerate şi să continue alăptarea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.