Orientul Mijlociu, in fierbere

Siria si Iranul au cerut identificarea unei -solutii pasnice- la criza irakiana, in timp ce Kuweitul a asigurat ca, in cazul unei interventii armate impotriva statului vecin, nu va proceda la o crestere a productiei sale de petrol, cifrata, in prezent, la circa 2,4 milioane de barili pe zi. La randul lui, Israelul a continuat sa-si intareasca masurile de securitate, prin amenajarea de noi adaposturi si sporirea numarului punctelor sanitare de prim-ajutor. Concomitent, Tsahal a lansat noi incursiuni in teritoriile palestiniene, cu intentia declarata de a descuraja eventualele atentate din partea miscarilor teroriste. Conform sondajelor de opinie, israelienii nu se tem atat de atacuri irakiene, cat de cele palestiniene.

-Kuweitul va continua sa produca petrol la capacitate maxima-, a anuntat seicul Ahmed Fahd Al Ahmed Al Sabah, la o conferinta de presa. -Vom face astfel incat sa nu existe penurie pe piete-, a promis responsabilul kuweitian. Totusi, dupa cum precizau agentiile internationale de presa, desi o serie de puturi vor trebui inchise din cauza unui posibil conflict, productia Kuweitului nu va depasi baremul cotidian de 1,94 milioane barili, plafon impus de Organizatia tarilor exportatoare de petrol. Pe acest fundal, liderul sirian, Bashar el-Assad, care a intreprins duminica o vizita surpriza in Iran, a afirmat ca cele doua state se pronunta pentru -o solutie politica- a dosarului irakian, rezolvare care sa fie identificata prin intermediul Natiunilor Unite. Totodata, presedintele sirian si gazda sa, Mohammad Khatami, s-au opus oricarei participari a SUA la viitoarea administrare irakiana, dupa rasturnarea regimului lui Saddam Hussein.

In alta ordine de idei, agentiile internationale de presa nu au exclus posibilitatea ca Israelul sa decida efectuarea unui prim-test al noului sau sistem de aparare antiracheta. Asta in situatia in care Bagdadul ar hotari, dupa modelul anului 1991, sa lanseze un atac cu rachete asupra teritoriului israelian. Dupa primul razboi din Golf, Israelul a creat -un scut balistic-, probabil unic in lume, care se bazeaza in special pe racheta Arrow-Hetz, interceptor de rachete de conceptie proprie, dar si pe rachete aer-sol Patriot, de productie americana. In privinta performantelor respectivului sistem, acesta are capacitatea de a intercepta rachete pana la o altitudine de 50 kilometri, in timp ce Patriot, chiar si intr-o versiune imbunatatita, nu poate distruge o racheta la o inaltime de peste 20 de kilometri.

Oricum, sustin analistii occidentali, guvernul premierului Ariel Sharon, partizan convins al unui razboi in Irak, spera ca acest conflict sa permita inlaturarea din functie a presedintelui Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, si sa deschida calea instaurarii unei noi conduceri palestiniene, mai flexibile. Se mizeaza, in egala masura, pe o reactie in lant, menita sa faciliteze o schimbare a situatiei la nivel regional in favoarea Israelului. -Dupa Irak, ar putea urma Autoritatea Palestiniana-, estimau observatorii politici. De altfel, Sharon a facut din inlocuirea lui Arafat o conditie sine qua non pentru reluarea dialogului cu palestinienii, iar cel mai important succes diplomatic l-a constituit faptul ca l-a convins pe presedintele american, George W. Bush, sa adopte o pozitie similara. Nu intamplator doar locatarul de la Casa Alba si, ulterior, premierul britanic, Tony Blair, evocau sansele pe care eliminarea pericolului irakian din zona le ofera procesului de pace din Orientul Mijlociu.