Planul „Merkollande” de redresare economică ține UE în tensiune

Negocieri franco-germane

Situația economică a Europei Unite nu se anunță în viitorul apropiat ca mergând pe un trend ascendent. Problemele sunt departe de a fi rezolvate iar criza economică merge mână în mână cu cea politică. Centrele de putere ale Europei nu par să se mai înțeleagă și nu dau semnale prea puternice că ora exactă va fi dată prea curând de axa Berlin-Paris. Nici contextul politic nu este unul favorabil pentru o conlucrare franco-germană în condițiile care în care la Berlin conduc forțele de dreapta iar la Paris, după o lungă perioadă de timp, socialiștii și-au impus reprezentantul la Palatul Elysee. În tot acest timp, restul Europei se află în totală degringoladă și așteaptă cu gura căscată un plan economic salvator care să repună Europa pe linia de plutire. Numai că socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg iar viziunea asupra acestui plan diferiră la Berlin și Paris. O optică diametral opusă care cere rezolvare în cheia unui compromis între cele mai mari puteri europene continentale. Un plan „Merkollande“ este greu de realizat acum când Angela Merkel merge în continuare pe o variantă spartană de strângere a curelei, în timp ce socialistul Francois Hollande este de părere că altele sunt căile de ieșire din criză. Liderul francez militează pentru o atenție sporită asupra creșterii economie  din Europa, în timp ce Merkel „dă prioritate la rigoare fiscală“, a subliniat liderul francez care a anunțat că este „gata de a pune totul pe masă, la Consiliul European (23 mai), inclusiv problema euro-obligațiunilor“, subiect tabu până în prezent în Germania.
Un pact de creștere, fără a pierde din planurile de austeritate, remarcă cotidianul spaniol ABC că este noul obiectiv al celor doi lideri europeni. Noul președinte francez, François Hollande, și cancelarul Angela Merkel se angajează să încheie un acord în luna iunie, care să fie menit scoaterii Europei din criză, precizează cotidianul spaniol odată cu menționarea faptului că se mențin câteva divergențe între cei doi, care sunt însă de acord cu principiul potrivit căruia trebuie relansată economia. Totuși, luna iunie pare un termen foarte îndepărtat în contextul în care Europa asistă la scufundarea totală a Greciei.

Cu daruri la greci

După întâlnirea de marți dintre Merkel și Hollande, una pe care liderul francez era cât pe ce să o rateze din cauza unor probleme tehnică pe care le-a avut aeronava care l-a transportat la Berlin, ce doi lideri nu au dat publicității detaliile discuțiilor dintre ei. Cel mai probabil acestea au fost doar tatonări iar atenția s-a focalizat pe situația Greciei care trebuie sprijinită să nu părăsească zona euro. Cei doi lideri și-au exprimat disponibilitatea de a reflecta la „noi măsuri de creștere“ economică vizând ajutorarea acestei țări, care traversează un veritabil haos politic. Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Francois Hollande, și-au declarat dorința comună de a păstra Grecia în zona euro, dar au recunoscut că au și divergențe cu prvire la pactul bugetar european, în timpul unei conferințe de presă comune din Berlin Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat marți că ea este pregătită, împreună cu președintele francez, Francois Hollande, să pregătească măsuri suplimentare de creștere pentru Grecia. Germania și Franța sunt pregătite „să studieze posibilitatea unor măsuri suplimentare pentru creșterea Greciei“, dacă această țară va avea nevoie, a declarat Merkel în timpul unei conferințe de presă susținută alături de Hollande, la Berlin. „Vrem ca Grecia să rămână în zona euro“, a adăugat Merkel. La rândul său, președintele francez a afirmat că „este pregătit să pună totul pe masă“ la Bruxelles, inclusiv problema euro-bondurilor.
„Sunt pregătit să pun totul pe masă în timpul consiliului european (de pe 23 mai), inclusiv problema euro-bondurilor“, a declarat Hollande în timpul aceleiași conferințe de presă. „Îmi doresc la fel ca și Merkel ca Grecia să rămână în zona euro“, a adăugat Hollande, menționând că dorește „o relație echilbrată și respectuoasă între Franța și Germania“.

Plan spartan

Nu în aceeași termeni necondiționați de ajutorare a Greciei au vorbit și alți demnitari germani.
Ministrul de finanțe german Wolfgang Schauble a apreciat ieri că programul Uniunii Europene, al Băncii Central-Europene și al Fondului Monetar Internațional de ajutorare a Greciei în schimbul adoptării unor măsuri de securitate „nu poate fi renegociat“. „Este un program de ajutorare pregătit foarte minuțios și nu poate fi negociat“. „Grecia trebuie să fie pregătită se primească ajutorul“, iar „cei ce vor câștiga alegerile vor trebui să decidă dacă acceptă sau nu aceste condiții“, a declarat pentru postul de radio Deutschlandfunk ministrul german, la o zi după eșecul negocierilor privind formarea unui guvern elen. Situația în Grecia impune organizarea de noi alegeri legislative, iar acestea vor avea loc în luna iunie. Wolfgang Schauble a subliniat că europenii vor ca Grecia să rămână în zona euro, însă acest lucru depinde de „decizia suverană a poporului grec“, iar în caz contrar spațiul va supraviețui.

Aparențele normalității

Presa europeană a comentat constant că venirea la lui Hollande la Elysee în locul lui Sarkozy pune în pericol planul de redresare prea curând a Europei din cauza opțiunilor diferite față ieșirea din această situație. Cu toate acestea, Merkel a catalogat afirmațiile presei care evocau „divergențe puternice“, ca fiind „inexistente“ între ea și Hollande, deși ar exista câteva dezacorduri între ei cu privire la pactul bugetar european. Hollande este susținătorul creșterii economice iar Merkel acordă prioritate măsurilor de rigoare. Președintele francez și-a reiterat dorința de a renegocia pactul bugetar. Prezentând ideea unui compromis între el și cancelarul german cu privire la acest subiect, Hollande a declarat că se va pronunța definitiv după o discuție pe care o va purta cu Merkel. Cancelarul german a susținut că „are puncte de acord comune“ cu Hollande în ceea ce privește creșterea, recunoscând că este vorba despre un „concept general“ care ar putea trata diferite tipuri de măsuri și admițând „semne de divergență“ și că Franța și Germania sunt „conștiente de res­ponsabilitatea pe care o poartă“ pentru Europa, cele două țări „având datoria“ de a colabora.

Germania avansează, Franța stagnează

În prezent, dacă ar fi să facem o com­parație în situația internă din Germania și cea din Franța, Berlinul se află pe o pantă ușor ascendentă, în timp ce Paris stagnează în privința creșterii economice. Economia Germaniei i-a luat prin surprindere până și pe analiștii cu o creștere de 0,5% în primul trimestru, însă Franța este în stagnare, potrivit datelor oficiale prezentate marți de cele mai mari economii din Europa. Produsul Intern Brut al Germaniei a urcat în primele trei luni ale anului cu 0,5% față de trimestrul al patrulea din 2011, când înregistra o contracție de 0,2%, transmite Reuters. Între timp, economia Franței a stagnat, după ce a crescut ușor în ultimele trei luni ale anului trecut. Media estimărilor economiștilor indică o contracție economică de 0,2% la nivelul zonei euro în primul trimestru, după scăderea de 0,3% din trimestrul al patrulea din 2011, care ar marca astfel a doua rundă de recesiune în Europa în ultimii trei ani. Evoluția neașteptat de solidă înregistrată în Germania ar putea atenua însă scăderea la nivelul zonei euro, deoarece o astfel de creștere a celei mai mari economii europene nu a fost anticipată de analiști. Performanțele divergente ale celor mai mari economii europene vor alimenta dezbaterea „austeritate versus creștere“ la nivelul zonei euro, aflată la marginea unei noi crize, cu epicentrul tot în Grecia.

Creșteri salariale

Pentru a da un semnal de creștere, chiar dacă mai mult în plan intern, cancelarul german Angela Merkel și miniștrii săi vor primi pentru prima dată în 12 ani o creștere a salariilor, au informat miercuri surse din cadrul guvernului german, citat de AFP. Salariile cancelarului, ale miniștrilor săi și secretarilor de stat vor crește cu 5,7% în trei etape până în august 2013, în urma unei decizii luate de consiliul de miniștri. Salariul cancelarului german Angela Merkel (în funcție de la mijlocul anului 2005) va crește astfel până la mijlocul lui 2013 cu 930 de euro, ajungând la circa 17.016 de euro brut pe lună. Miniștrii vor avea salarii crescute cu 750 de euro, până la aproximativ 13.795 de euro, iar secretarii de stat cu 580 de euro, ajungând la 10.573 de euro. Prima creștere se va face retroactiv începând cu 1 martie. În acest context, bursele europene au deschis marți în urcare, după ce au atins luni cel mai redus nivel de la începutul acestui an, propulsate de creșterea economică surprinzător de puternică anunțată de Germania pentru primul trimestru, însă temerile privind criza din zona euro îndeamnă investitorii la prudență. Cu toate acestea, temerile privind criza din zona euro și posibila ieșire a Greciei din blocul monetar rămân însă în cel mai arzător subiect pe ordinea de zi a Europei.

Mădălin Necșuțu