Plasa de siguranță implementată de UE pentru dezastre prezintă unele verigi slabe

Rezerva rescEU a devenit o plasă de siguranță importantă pentru capacitatea europeană de intervenție în caz de dezastre, aducând o contribuție valoroasă în situații de urgență. Deficiențele în planificarea dezvoltării capacităților au afectat însă implementarea și sustenabilitatea proiectelor, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. Auditorii solicită să se ia măsuri pentru a alinia mai bine finanțarea la nevoile reale, pentru a promova cooperarea între statele membre ale UE, pentru a simplifica rambursarea cheltuielilor legate de intervențiile de urgență și pentru a garanta disponibilitatea capacităților pentru mobilizare și după încheierea proiectelor.

RescEU a fost instituită în 2019 în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), ca rezervă strategică a UE de capacități și stocuri de răspuns în caz de dezastre. Creată inițial pentru a pune la dispoziție avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, în urma incendiilor forestiere devastatoare din 2017 care au afectat zone întinse ale Europei, rezerva și-a lărgit ulterior considerabil misiunea. În prezent, ea include și alte capacități, precum spitale de campanie, adăposturi, consumabile medicale și echipamente necesare pentru intervenții în caz de urgențe chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Într-un context marcat de crize tot mai frecvente și mai complexe în Europa — de la dezastre climatice și pandemii precum COVID-19 la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei — importanța sa a crescut considerabil.

Între 2020 și 2024, UCPM a fost activat de 657 de ori, ceea ce reprezintă o creștere de patru ori față de ultimii cinci ani. Pentru perioada financiară 2021-2027, din bugetul de 3,7 miliarde de euro al UCPM, 2,9 miliarde de euro au fost alocați rezervei rescEU.

„Rezerva strategică de urgență a UE, rescEU, și-a demonstrat în mod clar valoarea, oferind ajutor atunci când capacitățile naționale nu au mai făcut față”, a declarat domnul George Marius Hyzler, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit. „Totuși, pentru a spori eficacitatea acestei rezerve, finanțarea viitoare din partea UE trebuie să fie mai bine direcționată, proiectele trebuie să fie gândite pe termen lung, iar procedurile de rambursare pentru acțiunile de intervenție trebuie să fie simplificate”.

Auditorii au constatat că, deși Comisia Europeană a stabilit, în general, capacitățile rescEU pe baza lacunelor identificate, nivelurile de finanțare nu au fost întotdeauna corelate direct cu nevoile evaluate. În unele cazuri, Comisia nu a avut la dispoziție informații complete, deoarece considerentele legate de securitatea națională i-au limitat accesul la date confidențiale.

RescEU a adus o contribuție valoroasă la protecția civilă europeană prin finanțarea și desfășurarea unor capacități esențiale de intervenție. Auditorii observă că rescEU a răspuns în mod eficace atunci când s-a solicitat asistență și s-a putut adapta rapid la noi tipuri de situații de urgență.

Cu toate acestea, implementarea proiectelor a fost afectată de deficiențe în planificarea cererilor de propuneri, de întârzieri în achiziții și de o atenție insuficientă acordată menținerii unor proiecte după încheierea lor.

Auditorii au constatat, de asemenea, că Comisia și statele membre nu au valorificat la maximum oportunitățile de cooperare pentru a construi o rezervă comună. Cererile de propuneri au avut un caracter competitiv și nu au promovat suficient achizițiile în comun, deși acestea ar fi putut contribui la dezvoltarea capacităților rescEU. Dintre proiectele pe care le-au evaluat, auditorii au identificat doar unul în care achizițiile au fost facilitate printr-un acord-cadru.

În plus, autoritățile naționale au trebuit să depună cereri de rambursare separate pentru fiecare grant aferent acțiunilor de răspuns, ceea ce a îngreunat procesul și a întârziat uneori cererile de rambursare.

În 2025, Comisia a prezentat o propunere legislativă de regulament privind UCPM și sprijinul Uniunii pentru pregătirea și răspunsul în caz de urgență sanitară, care ar urma să înlocuiască actualul regulament din 2021. Bugetul propus în viitorul cadru financiar multianual 2028-2034 se ridică la 10,7 miliarde de euro și depășește deci de departe bugetul actual. Curtea de Conturi Europeană a publicat recent un aviz referitor la această propunere.

În cadrul acestui audit, s-a analizat modul în care Comisia a planificat, finanțat și mobilizat capacitățile rescEU în perioada 2022-2024. Auditorii au examinat cereri de propuneri, proiecte finanțate și acțiuni de răspuns și au efectuat vizite în Franța, Italia, Polonia și Finlanda.

Raportul special nr. 17/2026, intitulat „Rezerva rescEU din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii – O contribuție valoroasă la protecția civilă europeană, în ciuda deficiențelor în planificare ce au afectat implementarea și sustenabilitatea”, este disponibil pe site-ul Curții, alături de o sinteză de o pagină a principalelor informații și constatări.