7 octombrie 2001. Dupa o luna de chibzuinta si pregatiri, timp in care Administratia Bush s-a asigurat de sprijinul comunitatii internationale, America a declansat razboiul impotriva regimului taliban din Afganistan, acuzat de gazduirea teroristului numarul unu al lumii, Ussama bin Laden, si a retelei sale Al-Qaida, acuzati de organizarea afacerilor din SUA. Scopul misiunii: capturarea, morti sau vii, a seicului saudit si a liderului spiritual taliban, mollahul Mohammed Omar. O recompensa de 25 milioane de dolari a fost pusa pe capul celor doi.
Bombardamentele, unele dintre cele mai puternice din istoria razboaielor americane, au inceput intr-o zi de duminica si au vizat initial cele doua fiefuri talibane, Kabul si Kandahar, pentru a se extinde apoi in toata tara. In paralel, trupele Aliantei Nordului, alungata de la putere in 1996, si grupata in partea de nord a Afganistanului, au inceput ofensiva terestra. Aveau sa li se alature ceva mai tarziu fortele speciale americane si, apoi, cele britanice. Occidentul a obtinut sprijin chiar si din partea Pakistanului, fost sustinator al regimului taliban.
Campania a mers ca pe roate: au cazut, pe rand, Mazar-i-Sharif, capitala Kabul, Kandaharul, localitate predata chiar de mollahul Omar liderilor tribali afgani in schimbul libertatii sale. Ultima etapa a razboiului s-a concentrat la Tora Bora, in nord-estul tarii, unde se refugiasera combatantii Al-Qaida, in frunte cu Bin Laden. Reteaua de pesteri, temuta inca din timpul invaziei sovietice din anii *80 pentru complexitatea si inaccesibilitatea sa, a fost cucerita in cele din urma, fara ca teroristul saudit sa fie gasit. Au fost luati prizonieri, in schimb, sute de membri Al-Qaida, parte dintre acestia pe cale de a fi trimisi in Statele Unite pentru judecata.
Indepartarea de la putere a talibanilor a creat un vid politic, fapt pentru care un Guvern de tranzitie, condus de liderul pashtun regalist, Hamid Karzai, si aprobat de comunitatea internationala, s-a nascut la Conferinta afgana de la Bonn si a preluat fraiele la Kabul, la 22 decembrie. America si Europa s-au pus, de asemenea, de acord asupra unei forte multinationale, condusa de Marea Britanie, dar sub autoritatea americanilor, ce va fi desfasurata in ianuarie si care care va asista operatiunile de reconstructie a tarii. Miliarde de dolari vor fi donati de comunitatea internationala pentru revenirea la normalitate a unei tari cunoscute in ultimii ani drept leaganul terorismului islamic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
