7 octombrie 2001. Dupa o luna de chibzuinta si pregatiri, timp in care Administratia Bush s-a asigurat de sprijinul comunitatii internationale, America a declansat razboiul impotriva regimului taliban din Afganistan, acuzat de gazduirea teroristului numarul unu al lumii, Ussama bin Laden, si a retelei sale Al-Qaida, acuzati de organizarea afacerilor din SUA. Scopul misiunii: capturarea, morti sau vii, a seicului saudit si a liderului spiritual taliban, mollahul Mohammed Omar. O recompensa de 25 milioane de dolari a fost pusa pe capul celor doi.
Bombardamentele, unele dintre cele mai puternice din istoria razboaielor americane, au inceput intr-o zi de duminica si au vizat initial cele doua fiefuri talibane, Kabul si Kandahar, pentru a se extinde apoi in toata tara. In paralel, trupele Aliantei Nordului, alungata de la putere in 1996, si grupata in partea de nord a Afganistanului, au inceput ofensiva terestra. Aveau sa li se alature ceva mai tarziu fortele speciale americane si, apoi, cele britanice. Occidentul a obtinut sprijin chiar si din partea Pakistanului, fost sustinator al regimului taliban.
Campania a mers ca pe roate: au cazut, pe rand, Mazar-i-Sharif, capitala Kabul, Kandaharul, localitate predata chiar de mollahul Omar liderilor tribali afgani in schimbul libertatii sale. Ultima etapa a razboiului s-a concentrat la Tora Bora, in nord-estul tarii, unde se refugiasera combatantii Al-Qaida, in frunte cu Bin Laden. Reteaua de pesteri, temuta inca din timpul invaziei sovietice din anii *80 pentru complexitatea si inaccesibilitatea sa, a fost cucerita in cele din urma, fara ca teroristul saudit sa fie gasit. Au fost luati prizonieri, in schimb, sute de membri Al-Qaida, parte dintre acestia pe cale de a fi trimisi in Statele Unite pentru judecata.
Indepartarea de la putere a talibanilor a creat un vid politic, fapt pentru care un Guvern de tranzitie, condus de liderul pashtun regalist, Hamid Karzai, si aprobat de comunitatea internationala, s-a nascut la Conferinta afgana de la Bonn si a preluat fraiele la Kabul, la 22 decembrie. America si Europa s-au pus, de asemenea, de acord asupra unei forte multinationale, condusa de Marea Britanie, dar sub autoritatea americanilor, ce va fi desfasurata in ianuarie si care care va asista operatiunile de reconstructie a tarii. Miliarde de dolari vor fi donati de comunitatea internationala pentru revenirea la normalitate a unei tari cunoscute in ultimii ani drept leaganul terorismului islamic.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
