Intr-o continua lupta cu dificultatile Irakului postbelic si amenintate cu o factura a reconstructiei de peste 600 miliarde de dolari, Statele Unite incearca sa obtina legitimitate de la ONU pentru crearea unei misiuni de asistenta si recunoasterea Consiliului de guvernare provizoriu de la Bagdad, contestat de siiti si de statele arabe din regiune.
Potrivit unor surse diplomatice de la New York, SUA urma sa depuna cel mai tarziu ieri un proiect de rezolutie, despre care membrii Consiliului de Securitate au fost informati inca de la sfarsitul saptamanii trecute. Acestia insista, de altfel, ca un eventual document international va oferi sprijin Consiliului de la Bagdad, numit de americani, in nici un caz recunoastere, asa cum se vrea la Washington. O noua rezolutie ar deschide totodata drumul acelor state care intentioneaza sa sprijine fortele americane, dar din ratiuni interne nu o pot face in lipsa implicarii Natiunilor Unite. Este cazul Turciei, Germaniei, ba chiar si al Frantei, state care s-au opus vehement interventiei militare din martie.
Acordul ONU este, in plus, singurul care poate, pana la alegerile de anul viitor, sa-i impuna drept reprezentanti ai Irakului pe membrii Consiliului de guvernare, respectiv presedintia rotativa a acestuia. Pana atunci, statele arabe nu pot recunoaste legitimitatea acestuia, dupa cum a declarat seful diplomatiei egiptene, Ahmed Maher, in urma unei intalniri, la Cairo, cu omologii sai din Arabia Saudita si Siria.
Nu in ultimul rand, prezenta ONU in Irak se va traduce intr-o usurare financiara pentru coalitia anglo-americana de ocupatie, care se confrunta deja cu un total al costurilor de reconstructie ce depaseste chiar si cheltuielile din timpul razboiului.
In contextul in care Pentagonul si Casa Alba se feresc sa faca prea multe precizari in acest sens, o serie de analisti privati estimeaza ca factura finala va depasi 600 miliarde de dolari pentru 10 ani, de sase ori mai mult decat se calculase anterior si decat a apreciat, pentru o perioada de trei ani, administratorul civil al Irakului, diplomatul american Paul Bremer. Potrivit acestuia, doar reparatia retelei electrice va costa 13 miliarde de dolari, cu trei miliarde mai putin decat investitiile necesare readucerii pe linia de plutire a retelei de canalizare.
Per ansamblu, la trei luni de la finalul razboiului, cifrele sunt confuze. Pentagonul vorbeste despre cheltuieli de sub patru miliarde de dolari pe luna, suma care nu include cheltuieli indirecte pentru inlocuirea echipamentului si a munitiei folosite in cele sase saptamani de lupte grele. Din ianuarie trecut pana in septembrie anul acesta, Departamentul Apararii ia in calcul costuri de 58 miliarde de dolari. Aceasta este, de altfel, suma alocata de Congres pentru activitatile din Irak si Afganistan, unde factura se ridica la un miliard pe luna.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
