Redobândirea cetățeniei române inflamează din nou relația București-Kiev

Dacă în ultimii ani relația bilaterală dintre Kiev și București părea să meargă pe un trend de relaxare, existând chiar oportunitatea unei vizite a președintelui Traian Băsescu în Ucraina, acum diplomația ucraineană își reia retorica la adresa României pe seama redobândirii cetățeniei române de către etnicii români din zonele Ucrainei de astăzi care au aparținut în trecut țării noastre. În replică la aceste acuzații, MAE de la București a răspuns, ieri, că România nu duce o politică de acordare a cetățeniei române în masă sau pe criterii etnice, nici în privința cetățenilor Ucrainei și nici în privința cetățenilor altor state. Legislația română în materie de cetățenie este conformă pe deplin cu practicile internaționale în acest domeniu, se arată în poziția MAE referitoare la declarația lui Oleg Voloșin, directorul Departamentului de informare din Ministerul ucrainean de Externe, despre "actul neprietenos" al României prin distribuirea de pașapoarte românești în regiunile de graniță. El a precizat că Ucraina nu le interzice cetățenilor săi să opteze pentru cetățenia română, dacă doresc acest lucru. Însă, conform procedurilor, este necesară în prealabil renunțarea la cetățenia ucraineană. "Este o problemă de securitate națională", a afirmat acesta.  MAE a mai precizat că legislația României nu vizează un anume stat sau o anumită comunitate în privința acordării cetățeniei. "România a analizat cele mai importante sisteme europene în materie de acordare a cetățeniei, concluzia fiind că există numeroase legislații naționale similare, care prevăd condiții mai puțin stricte pentru acordarea cetățeniei, în cazuri justificate de relația specială existentă între potențialul solicitant și statul respectiv; principiile pe baza cărora România acordă cetățenia română în regim procedural simplificat se regăsesc și în legislațiile altor state, inclusiv Ucraina", evidențiază Ministerul român de Externe. Diplomația română mai precizează că pentru dobândirea unui pașaport românesc este necesară  parcurgerea unor etape subsecvente în acest scop. „De altfel, nu toate persoanele care redobândesc cetățenia română solicită și eliberarea unui document de călătorie”, mai spune MAE.

Limbi „încurcate”

Aceste declarații ale oficialilor ucraineni vin pe un fundal extrem de tensionat din Ucraina pe tema drepturilor minorităților din această țară. În urmă cu doar câteva zile, Rada Supremă de la Kiev a adoptat, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputații Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziție, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputați, din 250, înregistrați în sala de ședințe a Parlamentului. Ceea ce este interesant este faptul că Ucraina nu dorește nici în ruptul capului să renunțe la politica de dezbinare pe care o promovează în ceea ce privește limba română și așa-numita „limba moldovenească”, creația artificială a comunistului Vladimir Voronin. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineană, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuza, idiș, tătaro-crimeeana, „moldovenească”, germană, greacă, poloneză, rromani (țigănească), română, slovacă, maghiară, ruteană și dialectele karaim și crâmceac.

MAE reacționează

Această problemă a perpetuării existenței a două limbi distincte – română și „moldovenească” a fost amendată de către politicienii de la București. Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat, ieri, că România nu acceptă existența unei limbi moldovenești, el referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară din Ucraina care face distincție între limba română și cea moldovenească. El a arătat că această poziție a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, "care a spus mereu că e vorba de aceeași limbă, de limba română". Totodată, el a arătat că această distincție făcută între limba română și cea moldovenească este și în atenția Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE, în atenția Consiliului Europei, în competența directă a cărora intră și tratarea acestor probleme, iar acestea "au formulat o serie de recomandări în acest sens". La rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Mircea Geoană, i-a cerut omologului său ucrainean, printr-o scrisoare deschisă, să analizeze posibilitatea eliminării distincției dintre limba română și cea moldovenească din proiectul de Lege privind limbile regionale. "Distincția pe care o face acest proiect de lege între limba română și cea moldovenească este în măsură să aducă în atenție un subiect extrem de sensibil pentru România. O asemenea distincție nu are niciun fundament științific și este doar un trist rezultat al prea multor decenii de sovietizare din Republica Moldova. Ceea ce fostul URSS a încercat să facă în Republica Moldova, prin crearea artificială a două limbi, nu trebuie exportat și perpetuat acum, la două decenii de la opțiunea pentru adevăr și democrație a regiunii noastre", scrie Geoană. În ultimii ani, România a susținut constant și fără rezerve aderarea Ucrainei la Uniunea European precum și la structurile Alianței Nord-Atlantice, Ucraina fiind foarte aproape să primească „roadmap”-ul în 2008 la Summitul NATO de la București.

Mădălin Necșuțu