Revolutia de la Chisinau, inabusita in fasa

Fortele de ordine au incercat sa disperseze cu forta multimea de manifestanti reunita in centrul capitalei Republicii Moldova, in fata sediului Palatului prezidential. In timpul ciocnirilor, de o violenta deosebita, potrivit martorilor oculari, deputatul Vlad Cubreacov, vicepresedintele Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD) a fost batut. El a fost internat cu diagnoticul de comotie cerebrala. Impreuna cu el, pe patul de spital au ajuns numerosi alti protestatari. Dar demonstratiile au continuat. Nu, oamenii nu s-au speriat, nu au dat bir cu fugitii. In cursul diminetii, presedintele Vladimir Voronin, calificase actiunile de protest organizate de PPCD in semn de protest fata de proiectul rus de reglementare a conflictului transnistrean drept -pedofilie politica-. In replica, fortele de opozitie au vorbit despre o -prima mare victorie in confruntarea cu regimul comunist al statului-. Este vorba, fireste, de refuzul din ajun al lui Voronin, de a semna respectivul document, gest care l-a determinat pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, sa-si amane deplasarea la Chisinau. Interesant este ca nici ieri, presedintia rusa nu a explicat motivele care au condus la o asemenea decizie. A iesit insa la rampa ministrul de externe, Igor Ivanov, care, adresandu-se omologilor sai din CSI, a aratat ca -esecul de la Chisinau s-a datorat amestecului mai multe tari occidentale in politica interna a participantilor la Comunitatea Statelor Independente. Acelasi lucru s-a intamplat si in Georgia-, a tinut el sa precizeze, legatura dintre cele doua evenimente nefiind deloc intamplatoare. In opinia analistilor moscoviti, o asemenea abordare globala a lucrurilor ar putea fi preludiul unei schimbari radicale a politicii externe a Rusiei fata de strainatate. E adevarat, Ivanov a vorbit la modul general, fara detalii. Ziarele moscovite s-au grabit insa sa evidentieze faptul ca hotararea lui Voronin de a nu semna planul rus a survenit dupa mai multe convorbiri telefonice cu seful misiunii OSCE la Chisinau si cu ambasadorul SUA la Chisinau.

Tot presa moscovita, in special cea electronica, evoca inclusiv o discutie telefonica Voronin – Putin, un dialog unde limbajul diplomatic a fost inlocuit, se pare, de unul mult mai colorat. -S-a terminat cu prietenia dintre Moscova si Chisinau?-, se intrebau ziarele. In comunicatul dat publicitatii ieri in capitala Republicii Moldova, Comitetul de aparare a independentei si Constitutiei statului – organism creat in ajunul mitingurilor de marti – amintea, printre altele, de obiceiul lui Voronin de a nu-si onora promisiunile. -De cate ori declaratiile presedintelui nu s-au dovedit vorbe goale. Angajamentul de a nu semna memorandumul nu inseamna solutionarea problemei transnistrene. Insistam ca seful statului sa respinga oficial proiectul rus-, mentiona textul.

Voronin nu s-a grabit insa sa dea curs invitatiei. El s-a multumit doar sa afirme ca participantii la mitingurile antirusesti nu vor fi pedepsiti. Pe acest fundal, organele de ordine au luat hotararea de a consolida masurile de securitate din jurul presedintiei. Ce va urma? Voronin si-a aranjat o deplasare in Italia, unde ar urma sa soseasca in cursul zilei de astazi. In ceea ce priveste programul, surse de la Chisinau au anuntat o vizita la Vatican si o audienta la Suveranul Pontif, precum si convorbiri cu presedintele in exercitiu al UE, premierul Silvio Berlusconi. Indiferent de perioada cand a fost convenita, plecarea din tara a lui Voronin vine intr-un moment cat se poate de bun. In primul rand, absenta lui ar putea calma spiritele, ar putea detensiona atmosfera devenita prea incinsa la Chisinau, unde se sopteste despre un scenariu georgian. In al doilea rand, seful regimului comunist al Republicii Moldova va avea ocazia de a-si expune primul versiunea privind cauzele si natura crizei survenita intre Chisinau si Moscova. Si din nou se ridica marea dilema: cum trebuie interpretat comportamentul lui Voronin, care, cu doar trei zile in urma, lauda fara dram de prefacatorie initiativa Moscovei? Intorcand spatele Kremlinului, Voronin a riscat nu doar sa lase Republica Moldova fara energie, autoritatile de la Moscova putand, in ultima instanta, ordona sistarea livrarilor de gaze naturale catre aceasta fosta republica sovietica, dar si-a periclitat chiar fotoliul prezidential. Nu intamplator, presa de la Chisinau scria ieri despre o serie de pregatiri in vederea inlocuirii lui Voronin cu unul dintre liderii miscarii -Moldova noastra-, Serafim Urecheanu, actualul primar al Chisinaului. Ipoteza nu este noua, speculatii in acest sens s-au facut imediat dupa vizita, de acum vreo doua luni, la Moscova a lui Urecheanu. Intre timp insa, s-a aflat ca respectiva formatiune politica

si-a propus mai mult, si anume sa formeze un -guvern-fantoma-, un -cabinet alternativa-. Cu alte cuvinte, are cine sa vina la putere.

Toate bune si frumoase, problema este insa ca, prin gestul sau, Voronin a adancit implicarea Occidentului in treburile interne ale Republicii Moldova. E adevarat, Moscova a anuntat ca a trimis spre analiza proiectul sau la UE si OSCE, iar la sfarsitul lunii va avea loc summitul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Reuniune unde Rusia intentiona sa solicite o prelungire a termenului de evacuare a trupelor sale din stanga Nistrului. Mizand pe un raspuns favorabil, avand in vedere rezolvarea conflictului transnistrean. Date fiind noile date ale problemei, este greu de anticipat care va fi cursul evenimentelor, ce pozitie va adopta Rusia la preconizata intalnire la nivel inalt si care va fi punctul de vedere al Republicii Moldova. Un lucru este cert: si anume ca, dincolo de alte aspecte negative, OSCE nu este de acord cu mentinerea pe mai departe in functie a liderului separatistilor transnistreni, Igor Smirnov. Intrebarea este daca cei de la Kremlin sunt dispusi sa-l sacrifice pe Smirnov, omul datorita caruia Rusia mai este si acum prezenta militar in Republica Moldova.