Așa cum toată lumea se aștepta, în partea a două a cursei pentru Palatul Elysee au mai rămas reprentantul stângii Francois Holland și actualul președinte de dreapta, Nicholas Sarkozy. Primul a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța cu 28,4-29,3 la sută din voturi, urmat de Nicolas Sarkozy cu 25,5-27 la sută, cei doi urmând să se confrunte în turul al doilea, la 6 mai, potrivit estimărilor publicate la închiderea urnelor. Candidata extremei-dreapta, Marine Le Pen, se clasează pe locul al treilea, cu 18,2-20 de procente, potrivit estimărilor, fiind urmată de reprezentantul stângii radicale, Jean-Luc Melenchon (10,8-11,7 procente) și centristul Francois Bayrou (8,5-9,1 la sută). Pentru cel de-al doilea tur, socialistul pare că va putea conta pe voturile stângii radicale și ale ecologiștilor, în timp ce rezervele de voturi pentru președintele în exercițiu sunt mai mici. Important este că Marine Le Pen a adus astfel extrema-dreaptă din Franța la un nivel pe care nu l-a mai atins niciodată până în prezent, ceea ce i-ar putea permite să influențeze mai mult turul al doilea. Vicepreședintele Frontului Național, Louis Aliot, s-a declarat "foarte mulțumit" de acest prim tur. Potrivit institutelor de sondaje, nici unul dintre ceilalți candidați nu a atins 5 procente, ecologista Eva Joly obținând între 2 și 2,2 la sută. Acest rezultat este cu atât mai semnificativ cu cât francezii au votat în număr mai mare decât se preconiza în acest prim tur, dominat de criza economică. Rata de participare a fost de peste 80 la sută, conform institutelor de sondaje, mai puțin decât în 2007 (83,77 la sută), dar net superioară celei din 2002 (71,6 la sută).
Ascensiunea extremei-drepta îngrijorează Europa
Pe fondul crizei economice, ascensiunea extremei-dreapta la acest scrutin îngrijorează cancelariile europene. Aceste rezultat confirmă astfel ascensiunea acestui fenomen eurosceptic. Aceste îngrijorări au fost exprimate în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de Externe la Luxemburg. Șeful diplomației luxemburgheze, Jean Asselborn, l-a acuzat pe șeful statului francez Nicolas Sarkozy că este parțial responsabil de succesul candidatului Frontului Național (FN) prin opțiunea sa de a face campanie pe baza frontierelor europene prea poroase și controlul imigrației. "Dacă repeți în fiecare zi că Schengen trebuie schimbat, că trebuie să ai o politică puternică privind imigrația, că trebuie să vorbești despre excepția franceză, și toate acestea, dai apă la moară FN", a apreciat Asselborn, care este socialist. Ministrul danez de Externe, Villy Sovndal, a cărui țară asigură președinția semestrială a UE până la sfârșitul lui iunie, a calificat rezultatul votului de duminică drept "extrem de îngrijorător", apreciind că acesta se înscrie într-o tendință generală în Europa, ilustrată și de partidele politice din aceeași familie din Danemarca sau Finlanda. "Sunt îngrijorat de acest sentiment pe care îl constatăm împotriva societății deschise, a unei Europe deschise. Acest lucru mă preocupă, și nu numai în Franța", a declarat, la rândul său, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. Omologul său austriac, Michael Spindelegger, a vorbit despre un "rezultat foarte convingător al lui (Marine) Le Pen", care "trebuie să ne facă să reflectăm", în timp ce șeful diplomației belgiene Didier Reynders a considerat că "avansul extremei drepte" în Franța și în Europa "este în continuare un subiect de îngrijorare în Europa".
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
