Romania a intrat ieri pe ultima suta de metri a procesului de integrare in NATO o data cu semnarea, la Bruxelles, a Protocolului de aderare. Documentul va fi supus anul acesta ratificarii parlamentelor celor 19 state membre, pentru ca, in mai 2004, candidatele – Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia si Slovenia – sa devina oficial membre ale Aliantei in cadrul unui summit convocat special pentru aceasta ocazie.
Semnarea Protocolului intervine intr-un moment extrem de dificil pentru organizatia euroatlantica, dupa consumarea, recent, a celei mai grave crize din istoria sa de peste 50 de ani, dar si in toiul dezbaterilor internationale privind rolul pe care il are de jucat in actuala ordine mondiala.
O dovada a fragilizarii pozitiei NATO in ultimii doi ani o reprezinta si rezultatele referendumului din Slovenia, in cadrul caruia doar putin peste 60% din cei veniti la urne si-au exprimat dorinta ca tara lor sa devina parte a Aliantei. Procentul mult mai ridicat in ce priveste adeptii integrarii in Uniunea Europeana – circa 90% – vorbeste de la sine.
Scepticismul sloven nu isi gaseste loc insa la Bucuresti, unde, indiferent de soarta NATO, semnarea Protocolului de aderare va marca un nou moment istoric pe linia NATO. De altfel, premierul Adrian Nastase a salutat ieri evenimentul, declarand ca Romania si-a recapatat locul pe harta strategica a lumii.
La noua ani de la infiintarea Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat ieri pe ultima suta de metri a procesului de integrare in NATO, o data cu semnarea, la Bruxelles, a Protocolului de aderare, document ce va fi supus pe parcursul acestui an ratificarii parlamentelor celor 19 state membre.
Daca lucrurile merg bine, cele sapte state candidate – Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia si Slovenia – vor primi invitatia oficiala de aderare, dupa care vor aproba la randul lor integrarea in NATO. O ultima etapa va fi depunerea instrumentelor de aderare la Departamentul de Stat al SUA, depozitar al Tratatului de la Washington. In mai 2004, candidatele vor deveni oficial membre ale Aliantei in cadrul unui summit convocat special pentru aceasta ocazie.
Semnarea protocolului intervine intr-un moment extrem de dificil pentru organizatia euro-atlantica, dupa consumarea, recent, a celei mai grave crize din istoria sa de peste jumatate de secol (furnizarea de ajutor militar Turciei), dar si in toiul dezbaterilor internationale privind rolul sau in actuala ordine mondiala. Contextul este total diferit de cel de acum patru ani, cand Cehia,Ungaria si Polonia intrau in NATO, in timp ce fostii aliati din Pactul de la Varsovia, printre care si Romania, erau lasati pe dinafara, gasind o slaba consolare in apartenenta la Parteneriatul pentru Pace.
A trebuit sa vina 11 septembrie si apoi razboiul din Irak pentru ca pozitia strategica a Romaniei sa atraga atentia Statelor Unite, care au mers, la summitul din noiembrie de la Praga, pe scenariul Big Bang – extindere cu sapte state. Albania, Macedonia si, mai nou, Croatia isi asteapta in continuare randul.
O dovada a fragilizarii pozitiei NATO in ultimii doi ani o reprezinta si rezultatele referendumului din Slovenia, in cadrul caruia doar putin peste 60% din cei veniti la urne si-au exprimat dorinta ca tara lor sa devina parte a Aliantei. Procentul mult mai ridicat in ce priveste adeptii integrarii in Uniunea Europeana – circa 90% – vorbeste de la sine. Iar declaratia de marti a lui George Robertson, care a tinut sa afirme ca razboiul din Irak nu va afecta extinderea NATO, se potriveste perfect acestui tablou, fiind evidenta incercarea secretarului general de a contracara temerile existente la adresa Aliantei.
Scepticismul sloven nu isi gaseste loc insa la Bucuresti, unde, indiferent de soarta NATO, semnarea Protocolului de aderare va marca un nou moment istoric pe linia NATO. Evenimentul survine finalizarii celor doua runde de negocieri dintre delegatiile statelor candidate si expertii aliati, urmate de prezentarea unui calendar oficial de reforme, revizuirea acestuia pe baza comentariilor aliate facute la reuniunea Inaltului Comitet Politic Intarit al NATO, in februarie, si transmiterii secretarului general al NATO a unei scrisori de intentie din partea Ministerului de Externe de la Bucuresti. In document se afirma interesul si capacitatea Romaniei de a-si asuma calitatea de stat membru. Nu inainte insa de a mai reduce, in limita perioadei scurte care mai desparte Bucurestiul de integrarea propriu-zisa, din diferentele semnificative fata de actualele state membre. In turneul efectuat in cele sapte state, George Roberston a reamintit de altfel necesitatea continuarii reformelor militare, judiciare si administrative, a luptei impotriva coruptiei si a modificarilor legislative pentru protejarea informatiilor clasificate ale Aliantei.
Nastase: -Romania si-a recapatat locul pe harta strategica a lumii-
Imediat dupa semnarea, la Bruxelles, a protocoalelor de aderare la NATO, premierul Nastase a iesit la Bucuresti cu un mesaj important catre tara. -Se consemneaza pentru istorie faptul ca Romania si-a recapatat binemeritatul loc pe harta strategica a lumii-, s-a entuziasmat premierul. El a continuat sa jongleze cu cuvintele mari, anuntand ca anul 2003 reprezinta -o etapa cruciala pentru confirmarea destinului european si euro-atlantic al Romaniei-. Adrian Nastase a opinat ca momentul de ieri va da -o noua energie pentru continuarea reformelor si o noua incredere- in randurile populatiei. Prim-ministrul a anticipat ca, de acum incolo, Romania va deveni o tinta mult mai atractiva pentru investitorii straini.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
