Aliat exemplar al Statelor Unite in campania antiterorista de dupa atentatele de la 11 septembrie, Rusia a primit o noua recompensa care o aduce cu un pas mai aproape de partenerii sai occidentali. Prima zi a summit-ului G8, desfasurat in statiunea Kananaskis din Stancosii canadieni, a oferit o mare victorie Moscovei, care va asigura, in 2006, presedintia anuala a grupului celor mai bogate sapte tari ale lumii plus Rusia si ar putea avea, in premiera, dreptul de a-si trimite reprezentantii la reuniunile viitoare ale ministrilor de finante, unde se abordeaza subiecte sensibile, precum rata de schimb valutar, si se face schimb de informatii privind politicile economice ale statelor membre.
Drepturi suplimentare pentru Vladimir Putin
Desi nu s-a specificat clar cand va primi Rusia un statut absolut egal cu cel al partenerilor sai din G8, anuntul-surpriza facut miercuri in Canada a fost precedat de un alt gest al mai-marilor occidentali catre prietenul lor rus. Lui Vladimir Putin i s-au deschis portile la discutiile privind starea economiei mondiale, desfasurate in mod traditional fara participarea presedintelui Rusiei.
Acest gen de dezbateri, apreciate ca avand o importanta strategica, sunt rezervate in mod obisnuit doar Celor 7 – SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia, Franta, Italia, Germania -, carora li se alatura presedintele in exercitiu al Uniunii Europene (de data aceasta, premierul spaniol Jose Maria Aznar) si presedintele Comisiei Europene (italianul Romano Prodi).
De data aceasta, la Kananaskis, cei sapte s-au reunit, miercuri dimineata, fara Vladimir Putin, insa au discutat doar despre micsorarea datoriilor tarilor sarace si problemele comerciale ale acestora. Dezbaterea asupra starii economiei mondiale nu a inceput decat in prezenta presedintelui Putin.
-Aceasta decizie este o dovada a transformarilor economice si politice remarcabile pe care le-a cunoscut Rusia in ultimii ani, in special sub conducerea lui Vladimir Putin-, potrivit Guvernului canadian, care asigura, in prezent, presedintia G8.
-Rusia a demonstrat ca are capacitatea de a participa pe deplin si de o maniera semnificativa la eforturile care privesc problemele mondiale-, a mai adaugat premierul canadian Jean Chretien.
-Acest lucru inseamna ca Rusia va fi membra cu drepturi depline-, spre deosebire de statutul de pana acum, care nu-i permitea sa participe decat la o parte a discutiilor care aveau loc in cursul summit-urilor, a apreciat un inalt responsabil japonez.
Rusia a participat, pentru prima oara, la o sedinta a G7 cu ocazia reuniunii la varf de la Halifax (Canada), din 1995. Aceasta participare a primit caracter permanent in 1997, la summit-ul de la Denver, din SUA, prezidat de Bill Clinton.
Cercul vicios al victoriei
Placuta surpriza care i s-a facut la reuniunea G8 de la Kananaskis urmeaza altor beneficii economice, politice si militare obtinute la schimb din partea Occidentului. Rusia a obtinut statutul de asociat la anumite hotarari luate de NATO prin intermediul noului Consiliu Rusia-NATO, care s-a reunit, pentru prima oara, pe 6 iunie, dupa un summit istoric ce a avut loc la sfarsitul lui mai, la Roma. Astfel, fosta URSS a fost plasata pe picior de egalitate cu fostii sai inamici in domenii precum lupta antitero, operatiuni de mentinere a pacii sau umanitare, exercitii militare etc. Rezervele au fost pastrate insa in probleme preecum extinderea spre est a Aliantei sau securitatea statelor membre.
Cu cateva zile inaintea intalnirii de la Roma, pe 24 mai, presedintii american, George W. Bush, si rus, Vladimir Putin, au semnat, la Moscova, tratatul de reducere a arsenalului strategic, care a pus capat definitiv razboiului rece.
Pe plan economic, Statele Unite si UE au acordat simultan Rusiei statutul de economie de piata, ceea ce va facilita accesul produselor ruse pe pietele lor. In paralel, Moscova isi negociaza adeziunea la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).
Roxana Frosin
Plutoniul militar rus, securizat
Liderii G7 au incheiat, miercuri, cu presedintele rus, Vladimir Putin, un acord pentru asigurarea securitatii excedentului de plutoniu militar rus.
Prin aderarea la acest acord, care are drept scop a-i impiedica pe teroristi sa obtina materiale necesare la fabricarea unei bombe radiologice, Statele Unite si-au luat angajamentul de a consacra 10 miliarde de dolari programului de securizare. Celelalte sase state partenere din cadrul G7 (Germania, Canada, Franta, Italia, Japonia si Regatul Unit) vor contribui, de asemenea, cu alte 10 miliarde de dolari.
Potrivit unor surse diplomatice germane, daca celelalte sase state nu vor reusi sa puna in comun aceasta suma, vor fi invitate sa participe la acest program si alte tari.
Premierul canadian Jean Chretien, care asigura presedintia prin rotatie a summit-ului, a precizat ca incheierea acestui acord era iminenta, insa a recunoscut ca au aparut probleme in ultimele trei zile in ceea ce priveste acceptul presedintelui Putin fata de forma finala a textului.
Programul de securizare a rezervelor ruse de plutoniu militar se inscrie in cadrul unui efort comun al celor mai dezvoltate economii din lume de a lupta impotriva proliferarii armelor nucleare, chimice si biologice.
Proiectul a fost discutat in timpul intalnirilor bilaterale dintre presedintele Statelor Unite, George W. Bush, premierul britanic, Tony Blair, presedintele francez, Jacques Chirac, presedintele Consiliului italian, Silvio Berlusconi, premierul Japoniei, Junichiro Koizumi, si premierul Canadei, Jean Chretien.
Distrugerea stocurilor ruse de plutoniu destinat utilizarii militare este considerat un subiect deosebit de dificil pentru comunitatea internationala, care se teme, din cauza coruptiei postsovietice, de furturi si de vanzarea acestei substante pe piata neagra, de catre mafia rusa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
