S-o luam pas cu pas. Episodul 1: dupa summitul CSI de la Ialta, Vladimir Voronin iese furios la rampa, amenintand cu parasirea corabiei comunitare, condamnata, spune el, la un naufragiu sigur o data cu formarea, de catre Ucraina, Rusia, Belarus si Kazahstan, a unui Spatiu economic unic. Episodul 2: inaintea plecarii la New York, acelasi Voronin cere inlocuirea trupelor rusesti din Transnistria cu forte de pace sub mandat UE si solicita o mai mare implicare a strainatatii in reglementarea conflictului din stanga Nistrului. Episodul 3: dupa discursul lui Voronin la ONU, dar inaintea intalnirii Bush-Putin, premierul Vasile Tarlev precizeaza ca Republica Moldova nu va iesi din CSI. Episodul 4: Chsinaul decide ca Rusia sa finanteze constructia portului de la Giurgiulesti.
Destul de alambicate regulile jocului lui Voronin. Interventia lui Tarlev a ridicat, involuntar, intrebarea: cum trebuie interpretata, de fapt, izbucnirea sefului statului? S-a suparat Voronin ca nu a fost invitat in clubul celor patru? Sau este un banal balon de incercare? Daca da, atunci cine a fost tinta? Opozitia de la Chisinau a sustinut si a laudat atitudinea ferma a sefului statului. Pozitia este tratata insa cu indiferenta de Moscova si de Occident. Si atunci? Se creeaza impresia ca una se afirma la Chisinau, altceva in afara granitelor statului.
De la tribuna celei de-a 58-a sesiuni a ONU, Voronin prezenta integrarea europeana drept prioritate nationala. Anterior, ambasadorul SUA la Chisinau, Pamela Hyde Smith, atrasese atentia conducerii statului ca inainte de a lega sperantele de viitor ale tarii de UE trebuie rezolvata problema transnistreana. Cu alte cuvinte, totul la timpul lui. Oricum, venind intr-un oarecare dezacord cu punctul de vedere al sefului statului, vicepresedintele parlamentului de la Chisinau, Vadim Misin, explica publicatiei -Novie izvestia- ca, desi sunt alcatuite, in majoritate, din soldati rusi, fortele comunitare de mentinere a pacii nu trebuie identificate cu trupele rusesti stationate in Transnistria. Prin urmare, adauga el, UE poate sa-si trimita observatori, pentru a monitoriza operatiunea de evacuare a fostei Armate a 14-a a Rusiei. Pe acest fundal, tot -Novie izvestia- scria, intr-un alt numar, ca Republica Moldova a ales o societate rusa care sa finanteze construirea portului de la Giurgiulesti. Intreaga afacere a primit garantii din partea guvernului de la Moscova, acordurile de rigoare urmand sa fie semnate pana la sfarsitul anului de prim-ministrii celor doua tari. Or, punea punctul pe -i- sursa mentionata, acest lucru inseamna ca Moscova va primi, practic, iesire la Dunare, iar Moldova isi va putea exporta marfurile in Rusia fara a mai plati taxe ucrainenilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
