Serbia plonjeaza in plina criza politica

Sarbatorile de iarna surprind Serbia in pragul unei crize politice de proportii – vacuum politic la Belgrad, o infruntare pe viata si pe moarte intre principalii protagonisti ai scenei belgradene, dar si destramarea controlata a ceea ce a mai ramas din Federatia Iugoslava, in paralel cu revenirea in prim-plan a problemei Kosovo.

Goana dupa presedinte

Cea mai actuala si totodata cea mai severa durere de cap a Belgradului o constituie soarta presedintelui sarb Milan Milutinovici, al carui mandat in fruntea statului a expirat ieri, fapt care a repus pe tapet solicitarea de extradare venita din partea Tribunalului Penal International de la Haga.

Presiunile exercitate asupra Belgradului de curtea internationala au atins un nou punct culminant o data cu insistentele procurorului-sef Carla del Ponte in ceea ce priveste predarea lui Milutinovici. Pana acum, guvernul sarb a refuzat sa dispuna arestarea sa, argumentand ca in acest fel ar degrada intregul edificiu prezidential.

Acuzat de TPI, alaturi de fostul sef al statului iugoslav, Slobodan Milosevici, de crime impotriva umanitatii si incalcarea legislatiei internationale pe timp de razboi, Milutinovici va trebui sa raspunda, intr-un fel sau altul, pentru rolul jucat in timpul confruntarilor din Kosovo, la sfarsitul anilor *90, cand – sustin procurorii – a ajutat la planuirea interventiei sarbe impotriva etnicilor albanezi din provincie.

Presedintele sarb nu recunoaste acuzatiile venite de la Haga, argumentand ca a stiut prea putine despre ceea ce se intampla la acea vreme in Kosovo si a afectat intr-o masura mult prea mica mersul evenimentelor.

Dincolo de lipsa de popularitate a eventualei arestari si extradari a lui Milutinovici – care ar interveni in mijlocul Sarbatorilor de iarna -, o eventuala decizie guvernamentala in acest sens ar tensiona pana la un punct critic relatiile dintre principalii actori ai scenei politice belgradene, ale caror disensiuni sunt de mult de notorietate publica. Astfel, premierul sarb Zoran Djindjici – considerat responsabil si pentru extradarea lui Milosevici – a reiterat ca Milutinovici v-a ajunge in fata tribunalului international. Pe de alta parte insa, presedintele iugoslav Vojislav Kostunita, privit drept un nationalist moderat, nu are aceeasi pozitie transanta, fapt ce complica nepermis de mult scenariul predarii lui Milutinovici.

Federatia se destrama

Retragerea acestuia din fruntea Serbiei pune o alta mare problema, si anume succesiunea. Pana acum, alegerile menite sa propulseze in mod democratic un nou personaj in fotoliul prezidential de la Belgrad au esuat lamentabil, din cauza prezentei reduse la urne (sub 50%), fapt care a condus la invalidarea scrutinului din octombrie-noiembrie si a celui de luna aceasta. Ambele alegeri au fost dominate de figura lui Kostunita, care a avut de luptat de fiecare data cu nationalismul extremist. Desi a facut fata cu brio provocarii electorale, Kostunita se gaseste acum intr-o situatie cel putin dificila – mandatul sau va expira in curand, o data cu transformarea Federatiei Iugoslave intr-o noua forma statala, o uniune Serbia-Muntenegru, in care cele doua formatiuni vor imparti politica externa si de aparare si cam atat. In lipsa unui mandat de presedinte al Serbiei, Kostunita este asteptat sa incinga si mai mult lupta politica cu adversarul sau, Zoran Djindjici, si sa militeze totodata pentru organizarea unor alegeri anticipate. Fapt care i-ar da o sansa politica, dar ar spori totodata haosul de la Belgrad.

Cu atat mai mult cu cat Serbia va fi condusa in urmatoarele luni de un sef de stat interimar – actualul presedinte al parlamentului.

Toate acestea se vor adauga mersului greoi al reformelor, afectate de luptele politice, si vor da, estimeaza analistii, un nou impuls miscarilor nationaliste extremiste. Pozitia Serbiei va fi si mai dificila pe scena internationala, prin comparatie cu mica republica a Muntenegrului, care pare decisa sa-si urmeze nestingherita drumul catre Bruxelles. Un prim pas a fost facut deja, prin adoptarea euro ca moneda nationala.

In plus, ecourile destramarii Federatiei Iugoslave se vor face auzite pana in Kosovo, unde etnicii albanezi, aflati deocamdata sub conducerea provizorie a Natiunilor Unite, sunt asteptati sa-si intensifice presiunile pentru obtinerea independentei, argumentand ca, o data cu disparitia definitiva a Iugoslaviei, provincia nu mai este legata in nici un fel de Belgrad. Pozitie respinsa in principiu de comunitatea internationala, care nu vrea un nou focar de tensiuni in Balcani.