De parca refuzul parlamentului turc de a sprijini militar campania antiirakiana nu era suficient, sfarsitul de saptamana a dat o noua lovitura Statelor Unite, despre ale caror actiuni de spionaj la ONU scrie in ultima sa editie publicatia britanica -The Observer-.
Cu titrarea de rigoare, -Smecheriile murdare ale SUA pentru castigarea votului asupra razboiului antiirakian-, saptamanalul sustine ca a intrat in posesia unui document al Agentiei de Securitate Nationala – organismul american insarcinat, printre altele, cu interceptarea comunicatiilor in intreaga lume – care dispune inceperea unei campanii agresive de supraveghere la ONU. Operatiunea presupune interceptarea telefoanelor si a mesajelor electronice primite, acasa sau la birou, de reprezentantii la sediul Natiunilor Unite de la New York, unde se va lua, nu mai tarziu de 14 martie, o decizie finala in privinta Irakului. Sunt vizati delegatii tuturor statelor membre ale Consiliului de Securitate al ONU, cu exceptia SUA si a Marii Britanii, dar in special asa-numita grupa a celor sase indecisi – Angola, Camerun, Chile, Mexic, Guineea, Pakistan. Optiunea acestora din urma are puterea de a inclina balanta in favoarea britanicilor si americanilor, care militeaza pentru folosirea fortei, sau, din contra, a taberei pacifiste, ce doreste prelungirea inspectiilor pe teritoriul irakian, si aici pot fi nominalizate Franta, Rusia, China – toate membre cu drept de veto in Consiliul de Securitate. Supravegherea americana nu ignora insa nici un reprezentant al ONU, fie el din partea unei tari membre a Consiliului sau nu.
-The Observer- sustine ca ordinul este pus in aplicare de la 31 ianuarie. El poarta semnatura Frank Koza, sef al departamentului -Tinte regionale- din cadrul Agentiei americane, dar este rodul planurilor lui Condoleezza Rice, consilier al Casei Albe pe probleme de securitate nationala. Intreaga operatiune se adauga presiunilor exercitate de SUA in Consiliul de Securitate pentru obtinerea unui vot impotriva Bagdadului. Dat fiind ca, in afara de Spania si Bulgaria, nu prea dispun de aliati, Statele Unite recurg chiar la santaj economic, in special in cazul tarilor dependente de puterea americana, pentru a-si atinge scopurile, comenteaza -The Observer-.
Turcia pune piedici planurilor americane
Dezvaluirile publicatiei britanice nu puteau sa pice mai prost, caci Washingtonul nu a apucat nici macar sa digere ultimele informatii de la Ankara. In pofida asteptarilor, parlamentul turc nu a ratificat acordarea de sprijin militar antiirakian SUA, avand nevoie de inca trei voturi favorabile pentru a atinge unanimitatea. Din cei 550 de membri ai legislativului, doar 264 au votat pentru, 251 impotriva, iar 19 s-au abtinut, probabil si ca urmare a manifestatiilor de strada fara precedent ce au oglindit impotrivirea populara cu privire la razboi (sondajele de opinie arata ca 80% din turci resping interventia militara).
Consternare in America
-Ce au spus?-, ar fi exclamat consternat un responsabil din cadrul Departamentului de Stat al SUA la anuntul privind esecul motiunii, relata ieri AFP. Oficial, Washingtonul nu a comentat. Doar ambasada americana in capitala turca a anuntat ca SUA -respecta- decizia parlamentului de la Ankara. -Relatiile Statelor Unite cu Turcia nu au fost afectate in nici un fel-, a declarat purtatorul de cuvant al ambasadei, desi pozitia strategica a statului turc in regiune este atat de importanta, incat lipsa sa de cooperare si, implicit, pierderea frontului nordic ar fi o adevarata tragedie pentru americani.
Siguri ca pachetul financiar generos oferit Turciei, precum si promisiunea de a se opune oricaror miscari separatiste kurde vor constitui o motivatie suficient de puternica pentru Ankara, americanii nu au anticipat in nici un fel esecul. Ei pregatisera chiar un text de multumire prin care SUA -salutau calduros decizia parlamentului turc de a autoriza desfasurarea fortelor americane in Turcia in eventualitatea unor operatiuni militare in Irak-.
-Textul nu mai este valabil-, au fost auziti spunand, sec, oficiali din cadrul Departamentului de Stat.
Sunt putine sanse ca un nou vot sa fie programat in viitorul apropiat – aceasta a fost concluzia unei intruniri de urgenta, ieri, a guvernului de la Ankara, luat pe nepregatite de rebeliunea reprezentantilor sai, care detin majoritatea in parlament. O data aprobat, sprijinul militar pentru SUA ar presupune desfasurarea pe teritoriul turc a peste 60.000 de trupe americane si a echipamentului aferent, precum si trimiterea soldatilor turci in nordul Irakului, in zonele locuite de kurzi.
S-a nascut guvernul irakian de tranzitie
Cu aceasta prevedere nu sunt insa de acord membrii opozitiei irakiene, care au tinut sa readuca aminte SUA ca nu doresc implicarea militara a Turciei, ce ar putea starni un sangeros conflict cu minoritatea kurda, puternic reprezentata in Irak, dar si in Turcia. Opozitia irakiana s-a declarat, de asemenea, impotriva unei guvernari militare americane ulterior indepartarii lui Saddam Hussein, dorind ca vidul politic creat in acest fel sa fie umplut chiar de structurile in oglinda create in cele patru zile de dezbateri in nordul irakian kurd, si anume un consiliu director alcatuit din sase persoane si 14 comisii.
Saddam distruge rachetele
Pana la debutul razboiului mai sunt insa cel putin cateva saptamani. Deocamdata, Saddam Hussein si-a aratat disponibilitatea de a se conforma solicitarilor comunitatii internationale, demarand operatiunea de distrugere a rachetelor Al-Samoud II, declarate ilegale de ONU pentru ca au fost testate pe o distanta de peste 150 de kilometri, maximul admis. Desi a sustinut toata saptamana trecuta ca nu are de ce sa se conformeze cererii ONU, rachetele incadrandu-se in limitele prevederilor internationale pentru ca au fost supuse testelor fara incarcatura aferenta care le-ar fi ingreunat si astfel scurtat semnificativ distanta strabatuta, conducerea de la Bagdad a acceptat sa distruga sistemele balistice pe ultima suta de metri. Sambata expira termenul-limita fixat de ONU dincolo de care nu s-ar fi putut vorbi decat de razboi.
Pentru Statele Unite si Marea Britanie, decizia lui Saddam Hussein de a se conforma nu este nici de aceasta data o dovada suficienta a cooperarii, ci mai curand o noua manifestare a complicatului si inselatorului joc irakian.
Coreea de Nord isi ofera serviciile
De cu totul alta parere s-a dovedit a fi Liga Araba care, in comunicatul final dat publicitatii ulterior intrunirii de sambata, din Egipt, s-a declarat pentru continuarea inspectiilor si impotriva razboiului.
In pofida unitatii afisate, doua au fost momentele care au marcat, tensionat, reuniunea araba. Primul: infruntarea dintre Muammar Gadaffi si printul saudit Abdullah, care s-a aparat la acuzatiile liderului libian ca tara sa ar fi facut -pact cu diavolul- pentru a se apara, prin intermediul trupelor americane pe care le-a gazduit pe teritoriul sau, de amenintarea irakiana din 1991. Abdullah a reactionat foarte violent, iar dezbaterile au fost suspendate timp de o jumatate de ora.
A doua problema controversata a constituit-o propunerea Emiratelor Arabe Unite – o premiera pentru un stat arab – ca Saddam Hussein sa accepte exilul, urmand ca in perioada de tranzitie Irakul sa fie condus de Liga Araba si ONU. Propunerea a fost ignorata pe toata perioada reuniunii si nu a fost mentionata in comunicatul final.
Pe aceeasi lungime de unda cu Emiratele Arabe pare sa fi fost Coreea de Nord, care, dupa o serie de provocari cvasiignorate de Statele Unite, a venit la sfarsitul saptamanii cu o generoasa oferta de gazduire a lui Saddam Hussein. Nici de aceasta data Phenianul nu a primit raspuns.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
