Acasă Actualitate Succesul noului cadru al UE privind romii se află în mâinile statelor...

Succesul noului cadru al UE privind romii se află în mâinile statelor membre

DISTRIBUIȚI

După ce a tras învățăminte de pe urma deficiențelor cadrului anterior al UE privind romii, din ultimul deceniu, Comisia Europeană este acum hotărâtă să atingă obiectivele principale ale noului cadru strategic privind romii, reducând decalajul în materie de discriminare și excluziune socioeconomică cu cel puțin 50% până în 2030. Cu toate acestea, pentru a obține rezultate palpabile, rolul statelor membre este esențial. În lipsa unor strategii naționale eficace și a unor măsuri pragmatice, noul cadru riscă să eșueze în același mod ca și predecesorul său. 

Participanții la o audiere online pe tema „Noul cadru al UE privind romii: opinii și așteptări privind viitorul comunităților rome” au subliniat că motivul pentru care strategia anterioară nu a reușit să aibă rezultate bune nu este legat de conținutul ei, ci mai ales de situația politică și de lipsa de sprijin din partea unora dintre statele membre. Audierea, care a fost organizată de Grupul de studiu tematic „Integrarea romilor” din cadrul CESE, a avut ca scop discutarea noului cadru privind romii și colectarea opiniilor și așteptărilor organizațiilor romilor cu privire la planurile și propunerile pe care le cuprinde.

Conform datelor recente ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA), situația rămâne neschimbată pentru minoritatea romă și populațiile nomade și chiar s-a înrăutățit în unele țări, așa cum o arată faptul că 62 % dintre copii se confruntă cu lipsuri grave. Prin urmare, rămâne de văzut cum ar putea noua strategie să depășească dificultățile constatate în trecut.

În acest sens, Marc Kiwitt, din cadrul Direcției Generale Justiție a Comisiei Europene, a declarat: „În primul rând, trebuie să recunoaștem că presiunea politică, combaterea discriminării și a excluziunii necesită un angajament pe termen lung. De asemenea, este încurajator să vedem că statele membre și-au demonstrat angajamentul față de consolidarea egalității romilor prin adoptarea, în unanimitate, a Recomandării Consiliului din 12 martie 2021”. Prin această recomandare, statele membre se angajează să prezinte măsuri eficace de integrare a romilor.

Noul cadru privind romii se axează pe o abordare bazată pe trei piloni: egalitatea, incluziunea și participarea, completând integrarea socioeconomică a romilor marginalizați, promovată de cadrul anterior, și reformând-o într-o măsură substanțială. În ceea ce privește instrumentele juridice care ar putea consolida noul cadru al UE privind romii, dl Kiwitt a făcut referire la o serie de directive deja adoptate de Comisie, cum ar fi Directiva privind egalitatea rasială și noul Plan de acțiune al UE de combatere a rasismului.

Ursula Till-Tentschert, din partea FRA, a subliniat importanța unor cadre de monitorizare eficace în fiecare stat membru pentru a asigura egalitatea, incluziunea și participarea romilor. „Politicile eficace necesită obiective concrete și măsuri eficace de monitorizare a progresului în direcția acestor obiective”, a declarat dna Till-Tentschert. Ea a afirmat, de asemenea, că țările sunt puternic încurajate să își dezvolte, în consultare cu organizațiile societății civile, propriile obiective naționale, însoțite de indicatori, și să își colecteze propriile date. Astfel de practici vor ajuta statele membre să își adapteze planurile naționale în consecință.

Noul cadru privind romii merită salutat, dar problema punerii în aplicare rămâne aceeași

Reprezentanții comunităților rome și ai organizațiilor societății civile au salutat noul cadru al UE privind romii și Recomandarea Consiliului. „Este important ca această strategie să treacă la o abordare mai echilibrată între incluziunea socială, drepturile omului și obiectivele în materie de capacitare, dar ea rămâne în continuare, pentru statele membre, un mecanism fără caracter obligatoriu”, a subliniat Isabela Mihalache, reprezentantă a rețelei ERGO.

Rafael Saavedra Rodriguez din partea Fundación Secretariado Gitano (FSG) a recunoscut că participarea joacă un rol esențial și se află printre principalele drepturi ale minorității rome care ar trebui promovate în următorii ani. „Ne-am exprimat dintotdeauna sprijinul pentru această idee. Participarea romilor la construirea viitorului lor este un element indispensabil în acest proces”, a declarat el.

Dl Saavedra Rodriguez a subliniat cu hotărâre că strategiile naționale ale fiecărui stat membru ar trebui să se concentreze pe două obiective specifice: „în primul rând, eliminarea sărăciei și a excluziunii sociale, iar în al doilea rând, garantarea drepturilor civile și sociale esențiale, ca modalitate de a asigura egalitatea deplină, în aceleași condiții ca restul populației”.

Dna Mihalache a elogiat noul cadru pentru că a inclus o serie de sinergii și de politici complementare ale UE, cum ar fi Planul de acțiune de combatere a rasismului, Pactul verde și Pilonul european al drepturilor sociale; în schimb, în ceea ce privește angajamentele minime comune ale statelor membre, ea a afirmat că ele sunt încă modeste și au un caracter destul de general. De fapt, țările trebuie să depășească țintele și obiectivele minime stabilite în cadrul strategic al UE. În acest scop, rețeaua ERGO, în consultare cu organizațiile societății civile, a publicat recomandări privind elaborarea noilor strategii pentru romi până în septembrie 2021. Printre principalele recomandări pentru toate guvernele se numără prioritizarea combaterii atitudinilor antirome și a discriminării, eradicarea segregării în domeniul educației și locuințelor și combaterea prejudecăților și a stereotipurilor împotriva romilor.

Bernard Rorke, în numele Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), a subliniat că statele membre cu cea mai mare populație de romi au dat dovadă de rasism împotriva romilor, la nivelul celor mai înalte funcții publice, prin corupție, regrese democratice și practicarea sistematică a segregării. „Dacă nu se va face dreptate fără a aduce prejudicii cetățenilor romi din UE, noul cadru va eșua exact în același mod ca și predecesorul său”, a avertizat dl Rorke, adăugând că accesul la justiție este indispensabil pentru o dezvoltare favorabilă incluziunii.

Angajamentul asumat de Comisie de-a lungul unui întreg deceniu de a promova incluziunea romilor este pe deplin recunoscut de comunitățile și organizațiile romilor, dar obligația principală de a combate rasismul împotriva romilor revine, ca și până acum, statelor membre.

În aceeași ordine de idei, Florin Botonogu, de la Policy Center for Roma and Minorities, cu sediul la București, a subliniat: „avem documentele, avem obiectivele de urmat, dar suntem nemulțumiți pentru că nu vedem decât foarte puține rezultate în acest domeniu. Cum se explică o astfel de situație?”

Dl Botonogu a explicat insistent că strategiile trebuie să ia în considerare contextul politic și societal, deoarece fiecare țară are propriul său mediu politic. El a subliniat că soluțiile trebuie să fie realiste, afirmând că nu putem transforma romii în antreprenori dacă ei nu au niciun fel de studii, din cauza sărăciei în care trăiesc. Economia socială este soluția pentru integrarea socioeconomică a romilor.

În concluziile sale, președintele Grupului de studiu tematic „Integrarea romilor” din cadrul CESE, Alfredas Jonuška, a încurajat organizațiile societății civile și ONG-urile să ia atitudine cu mai multă hotărâre, deoarece, deși s-au înregistrat progrese, mai sunt încă multe de realizat.

1 COMENTARIU

  1. Dacă Molenbeek a devenit marocan, într-un Bruksăl Copitală Ioropiană dă 30% muțulmani imigrați, io propun ca cartieru’ vecin să fie transformat într-unu’ dă rromi, un fel dă Ferentari, și să fie botezat „Rromistan”, asemănător cu „Rajasthan” și „Pakistan”…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.