Statele membre ale Uniunii Europene și-au exprimat în noaptea de miercuri spre joi dorința ca Grecia să rămână în zona euro atât timp cât Atena își respectă angajamentele asumate în cadrul planului de ajutor convenit cu creditorii internaționali.
„Vrem ca Grecia să rămână în zona euro atât timp cât își respectă angajamentele. Suntem pe deplin conștienți de eforturile semnificative depuse deja de cetățenii greci“, a declarat președintele UE Herman Van Rompuy, într-o conferință de presă comună la Bruxelles cu președintele CE Jose Manuel Barroso, la sfârșitul unui summit informal al șefilor de stat și de guvern din UE.
„Zona euro a dat dovadă de o solidaritate considerabilă, eliberând deja împreună cu FMI aproape 150 de miliarde de euro pentru sprijinirea Greciei începând din 2010“, a mai spus Van Rompuy.
El a precizat totodată că statele membre s-au angajat să garanteze că „fondurile structurale și instrumente europene sunt mobilizate pentru a pune Grecia pe drumul spre creștere și creare de locuri de muncă“.
„Continuarea reformelor vitale pentru restabilirea sustenabilității datoriei, stimularea investițiilor private și întărirea instituțiilor (Greciei) reprezintă cea mai bună garanție pentru un viitor mai prosper în zona euro“, a mai spus Van Rompuy, adăugând că liderii din UE se așteaptă ca, după alegerile parlamentare din iunie, noul guvern grec să aleagă această direcție.
Președintele CE a declarat la rândul său că mesajul transmis de șefii de stat și de guvern este următorul: „vom rămâne alături de Grecia atât timp cât Grecia își respectă angajamentele“.
„Există un proces democratic în Grecia. Bineînțeles că respectăm acest proces democratic. Să așteptăm ca poporul elen să își exprime opțiunea la 17 iunie (n.r. – data noilor alegeri legislative) și nu ne vom lăsa subminați de cei care vor să promoveze scenarii speculative. Să așteptăm voința poporului grec, însă este important de asemenea să observăm că, astăzi, Consiliul European a transmis un mesaj clar Greciei: vrem ca Grecia să rămână în zona euro, suntem alături de Grecia. Însă așteptăm de asemenea ca autoritățile din Grecia să respecte angajamentele“, a afirmat Barroso.
În plus, el a subliniat că UE este pregătită să-și continue sprijinul pentru Grecia prin fonduri structurale și alte instrumente europene.
Liderii din UE s-au reunit miercuri seară la Bruxelles în cadrul unui dineu informal pentru a discuta despre relansarea creșterii economice, dar și despre situația din Grecia.
Potrivit Reuters, oficiali ai zonei euro le-au cerut statelor membre să pregătească planuri de urgență în cazul în care Grecia ar ieși din uniunea monetară, o eventualitate despre care banca centrală a Germaniei a spus că ar fi „controlabilă“.
Premierul grec Panagiotis Pikrammenos: „Nu s-a discutat“ despre ieșirea Greciei din zona euro
Liderii europeni „nu au discutat“ în timpul summitului informal desfășurat la Bruxelles, în cursul nopții de miercuri spre joi, despre un plan de ieșire a Greciei din zona euro, a subliniat premierul grec Panagiotis Pikrammenos după o dezmințire din partea Atenei a zvonurilor în acest sens, relatează AFP.
„Nu s-a discutat despre acest subiect“, a insistat el în cursul unui briefing de presă, după ce a fost întrebat în legătură cu apariția în mass-media a unor zvonuri conform cărora membrilor zonei euro li s-a cerut să pregătească planuri de ieșire a Greciei din zona euro.
În cursul întrevederii bilaterale cu Angela Merkel, cancelarul german s-a arătat „surprinsă și enervată că s-a pus o asemenea problemă“, a dezvăluit el.
Întrebat dacă Grecia ar putea fi ajutată oferindu-i-se un termen mai mare pentru rambursarea datoriilor, ministrul elen de finanțe, Georgios Zanias, a menționat că „ar putea ajuta, dar este nevoie în același timp finanțări suplimentare din partea creditorilor noștri și ei trebuie să decidă dacă sunt sau nu dispuși să facă așa ceva“.
Cu câteva ore mai înainte, Ministerul de Finanțe de la Atena dezmințise „categoric“ zvonurile privind un plan de ieșire a Greciei din uniunea monetară.
„Ministerul grec de Finanțe dezminte categoric articolele potrivit cărora în cursul teleconferinței ținute luni în cadrul Eurogrupului, li s-a cerut membrilor zonei euro să pregătească un plan pentru a face față eventualei ieșiri a Greciei din zona euro“, se afirmă într-un comunicat.
„Acest gen de articole nu corespund realității și dăunează eforturilor depuse de țara noastră pentru a face față problemelor cu care se confruntă“, potrivit documentului amintit.
Băsescu: România este pregătită, inclusiv legislativ, pentru scenariul ieșirii Greciei din zona euro
România este pregătită, inclusiv legislativ, pentru scenariul ieșirii Greciei din euro și pentru diminuarea riscurilor legate de evoluțiile din această țară, a declarat ieri, la primele ore, președintele român, Traian Băsescu, după reuniunea informală a Consiliului European.
În conferința de presă de la finalul reuniunii, președintele român a subliniat că toți șefii de stat sau de guvern participanți și-au exprimat solidaritatea față de Grecia. „Nimeni nu vrea Grecia în afară (zonei euro) și asta nu numai din motive ce țin de riscurile unui astfel de scenariu, ci și din solidaritate“, a spus Băsescu.
Băsescu : Am solicitat să se aibă în vedere ca fondurile structurale să fie mărite pentru statele nou intrate
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Bruxelles, după reuniunea informală a Consiliului European, că a solicitat să se aibă în vedere nevoia ca fondurile structurale să fie mărite pentru statele nou intrate în UE.
„Am făcut și o apreciere legată de viziune că nu ar trebui să ne mai ocupăm de reforme structurale și de consolidare fiscală, ci să trecem la programe de creștere economică. În lipsa consolidării fiscale și a reformelor structurale, în mod cert banii împrumutați și eventual investiți nu ar face decât să fie aruncați într-o economie necompetitivă și nu ar face nimic altceva decât să ne crească nivelul de îndatorare, fără a deveni mai competitivi“, a declarat Băsescu, la finalul reuniunii.
El a subliniat că mărirea fondurilor structurale pentru statele nou intrate în UE ar putea reduce decalajele între membrii noi și cei vechi ai Uniunii.
„De asemenea, având în vedere discuțiile care sunt în mod deosebit la statele donatoare, legat de reducerea contribuțiilor pentru bugetul următor, pentru exercițiul 2014-2020, am solicitat să se aibă în vedere nevoia ca fondurile structurale să fie mărite pentru statele nou intrate în UE, pentru că numai așa putem reduce decalajele de dezvoltare între statele vechi membre și statele noi, proaspăt venite în UE“, a arătat șeful statului.
La Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără adăpost
La Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără adăpost, dintre care 1.500 trăiesc pe străzi și 11.500 în locuințe ocupate în mod ilegal, potrivit cifrelor oferite de ONG-ul elen Praksis, publicate ieri în cotidianul Kathimerini, relatează AFP.
'Majoritatea din cei 1.500 sunt șomeri sau dependenți de droguri, abandonați după închiderea centrelor de dezintoxicare din cauza crizei', a spus președintele Praksis, Tzanetos Antypas.
Pe de altă parte, 'cea mai mare parte din cei 11.500 sunt imigranți ilegali, care trăiesc câte 15 sau 20 în apartamente dărăpănate din centrul Atenei', a mai spus el.
În Grecia lipsesc statisticile oficiale privind numărul de persoane fără adăpost și orice investigație realizată de organizații este de multe ori 'cu aproximație și uneori exagerată', a adăugat Antypas, făcând aluzie la o evaluare recentă a numărului de persoane fără adăpost din Atena la 25.000, publicată anul trecut.
Criza a determinat apariția unui nou profil al persoanelor fără adăpost, a mai spus el. În prezent, 'pe străzi se pot vedea persoane, majoritatea bărbați între 40 și 55 de ani, șomeri sau care nu-și pot plăti chiria sau asuma responsabilitățile familiilor lor', în condițiile în care înainte exista un număr mai mare de imigranți tineri sau dependenți de droguri, a precizat Antypa.
Olga Dumitrescu
