Summitul pentru climă s-a transformat în summitul anticlimă

Summitul privind schimbările climatice, care se desfășoară în perioada 7-18 decembrie la Copenhaga, cu scopul de a găsi un acord care să prevadă combaterea încălzirii globale și măsuri eficiente pentru o lume mai verde, s-a transformat, mai nou, din summitul care apără clima în summitul anticlimă. Aceasta, pentru că va genera mai multe emisii de carbon decåt orice altă reuniune internațională de pånă acum. Lucrările s-au desfășurat timp de 11 zile, astăzi fiind ultima zi, iar Copenhaga a fost tranzitată de jurnaliști, delegați, activiști și observatori din peste 200 de țări, a căror activitate a determinat eliminarea în atmosferă a 46.200 de tone de dioxid de carbon. Mare parte din această cantitate provine de la zborurile avioanelor cu care aceștia s-au deplasat. Cele peste 46.000 de tone de CO2 ar putea umple 10.000 de piscine olimpice și reprezintă echivalentul poluării produse de 660.000 de etiopieni, potrivit unei analize a Reuters. Deloitte, una dintre cele mai mari firme de audit din lume, a calculat nivelul poluării produse de acest summit folosindu-se de cifrele oferite de organizatori cu privire la cazarea participanților, transportul lor, electricitatea și căldura folosite în centrul de conferințe, precum și consumul computerelor, al copiatoarelor și al altor aparate folosite de delegații. Au existat chiar și plångeri de la organizatori, cum că ar fi venit mai mulți oameni decåt la alte reuniuni internaționale. Delegația Statelor Unite este de cinci ori mai mare decåt cea care a participat la summitul ONU de anul trecut privind schimbările climatice. Între timp, se așteaptă încheierea unui acord puternic între aceste state, pentru a combate eficient încălzirea globală și consecințele acesteia, chiar dacă au existat mai multe momente dificile, în care negocierile s-au aflat în impas. Protecția pădurilor constituie una dintre mizele principale ale conferinței, mai ales pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din bazinul Congo. În ritmul actual – aproape 15 milioane de hectare pe an, echivalentul suprafeței Bangladeshului – despădurirea este responsabilă pentru aproape o cincime dintre emisiile de gaze cu efect de seră în lume, ceea ce depășește cantitățile emanate în sectorul transporturilor. Potrivit opiniei generale, organizarea summitului lasă de dorit: India a calificat-o drept un „bazar integral“, în timp ce Tuvalu a comparat conferința cu Titanicul, iar Brazilia a protestat față de Danemarca, șeful delegației sale nefiind lăsat să intre de către forțele de ordine. Un raport al Comisiei Economice pentru America Latină și zona Caraibilor informează că America Latină, una din regiunile care emit cele mai puține gaze cu efect de seră, este cea mai afectată de încălzirea climei, cu 30%- 40% din biodiversitate amenințată în anumite țări pånă în 2100. Dacă nu se ajunge la niciun acord la conferința ONU de la Copenhaga privind schimbările climatice, costul pentru țările din America Latină ar echivala la sfårșitul secolului cu 137% din PIB-ul lor actual, adică 250 de miliarde de dolari. Bolivia, Chile, Ecuador, Paraguay și Peru ar fi țările cel mai grav afectate, cu resurse de apă rarefiate și cu pånă la 60% din pămånturile cultivabile degradate. În unele locuri, precum în Argentina, Chile sau Uruguay, productivitatea agricolă ar putea beneficia temporar de o creștere de 1,5 pånă la 2 grade a temperaturii pånă în 2050.
Ca efect al încălzirii climei, mangrovele sunt amenințate cu dispariția în Brazilia, Ecuador, Guyana, creșterea nivelului apelor amenință insulele Caraibe, iar scăderea precipitațiilor amenință biodiversitatea unor regiuni amazoniene.