Cei peste 42 de milioane de cetăţeni cu drept de vot ai Turciei, ţară musulmană şi democraţie laică, în cursă stransă pentru dobandirea statutului de membră a UE, s-au prezentat ieri la urne pentru desemnarea viitorul Parlament. Alegeri în care, după cum scria cotidianul de mare tiraj -Hurriyet-, partidul de guvernământ, de sorginte islamistă, este marele favorit după criza care a opus Guvernul mediilor laice. -Rezultatul scrutinului va fi un test dificil pentru democraţia noastră-, comenta publicaţia citată. Necunoscuta acestui scrutin anticipat este scorul pe care îl va obţine Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP, de guvernămant) şi marja de manevră de care va dispune premierul Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urmă s-a grăbit să avertizeze că va refuza să formeze o coaliţie, anunţand că se va retrage din politică dacă AKP nu va putea forma singur un guvern, aşa cum a făcut de la preluarea puterii, după ultimele alegeri legislative din 2002. Ultimele sondaje au fost favorabile AKP, creditat cu circa 40 la sută şi chiar peste 47 la sută din sufragii, ce i-ar permite să deţină cel puţin 300 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, adică mai mult decat majoritatea absolută. O parte a presei a atras totuşi atenţia în legătură cu aceste chestionare îngăduitoare cu AKP, catalogate drept -propagandă-. La ultimele alegeri, din 2002, AKP a obţinut 34 la sută din voturi şi 351 de mandate în Parlament. Creat în 2001, din cenuşa unui partid pro-islamist, AKP susţine că nu vrea să islamizeze statul, însă mediile laice răman extrem de reticente. Chestiunea crucială a laicităţii statului turc, ţară musulmană în proporţie de 99 la sută, a declanşat de altfel criza în care AKP a încercat să impună Parlamentului alegerea candidatului său la preşedinţie, şeful diplomaţiei, Abdullah Gul, fostă personalitate a mişcării islamiste. Armata, care a înlăturat de la putere patru guverne începand din 1960, a lansat un avertisment referitor la punerea sub semnul întrebării a principiului laicităţii. În mediile laice, mai ales în armată, la nivelul aparatului funcţionăresc, în Justiţie, învăţămantul superior, preşedintele e considerat un -zid de apărare- împotriva islamizării. Deşi are prerogative limitate, acesta îi numeşte pe cei mai înalţi funcţionari ai statului şi are dreptul de a retrimite o dată în Parlament proiectele de lege cărora li se opune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
