Acasă Social Lege anti-bacsis in Romania

Lege anti-bacsis in Romania

DISTRIBUIȚI

– În Statele Unite ale Americii sunt specificate bacşişurile (-tips-urile-) pentru ospătari, şoferi, recepţioneri, garderobieri, şi lista ar putea continua

– Pentru servirea la masă, ele sunt chiar nuanţate în funcţie de atitudinea prestatorului

– De altfel, în toate ţările Europei occidentale, bacşişul în turism este normat explicit sau implicit

– În România, autorităţile vor să introducă Legea privind practicile comerciale incorecte, aceasta fiind una dintre propunerile şefilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin care se urmăreşte o creştere a calităţii serviciilor

– De asemenea, se are în vedere ca pentru nerespectarea acestei legi să se aplice amenzi de la 30 de milioane de lei până la 300 de milioane de lei

– Vicepreşedintele ANPC Gheorghe Ciubotaru spune că cine va fi prins că ia sau cere bacşiş va suporta rigorile legii, iar patronilor care vor încuraja aceste practici li se va pune lacătul pe cârciumă

– Oficialii din domeniu recunosc că bacşişul este adânc înrădăcinat în practicile comerciale româneşti, având, ca şi concept, conotaţii preponderent negative, numai că totul trebuie făcut până la limita bunului simţ.

mare dilemă. Bacşişul se dă chiar dacă nu ţi-a plăcut ceea ce ai mancat şi nu ţi-a plăcut cum ai fost tratat de chelneriţele infatuate? Şi după ce am fost ultima dată la un restaurant de pe langă Autogara Filaret, mă tot întreb cat e procentul din notă care trebuie să-l laşi?

Mi-am pus aceste întrebări după ce şefa de sală de la carciuma cu pricina a sărit la gatul meu cand mi-am exprimat dorinţa că aştept restul de 100 de mii de la nota de plată care era 491 de mii de lei. Gabi, căci aşa scria pe ecuson, a trecut în fugă pe langă masa mea şi pentru că era în criză de locuri, mi-a strigat peste umăr că îmi mulţumeşte şi mi-a dat de înţeles că ar fi vremea să părăsesc locaţia. Numai ca eu am avut curajul să îi spun că aştept restul. Duduia furioasă a venit la masă şi mi-a cerut explicaţii. -Ce rest?- Păi restul de vreo 100 de mii, am spus eu pe un ton calm. Numai că ospătăriţa, pardon, şefa de sală, mi-a explicat cum stă treaba. -Eraţi obligată să lăsaţi restul-. Eu insist şi îi explic faptul că doar eu stabilesc cuantumul bacşişului, în funcţie de gradul de mulţumire. Aşa că am încercat să îi explic faptul că la cei 491 de mii, cat era nota de plată, aş fi considerat suficient bacşiş 50 de mii. Ea o ţine pe a ei şi îmi spune că nu am dreptate, deşi eu îi spun că obiceiul este ca, atunci cand clientul înapoiază nota de plată fără să spună -mulţumesc-, logic este să se aducă restul şi clientul decide dacă mai lasă ceva în plus. Mă rog, după o polemică îndelungată, doamna aduce în cele din urmă restul, de această dată pană la ultimul bănuţ. Înainte de a părăsi -reduta-, îi mai adresez o întrebare şefei de sală. -Care este motivul pentru care nu toate mesele au şerveţele de masă?- Răspunsul acesteia m-a lăsat fără replică. -Păi cum să aveţi pretenţia de aşa ceva la o terasă?- Cand totuşi s-a văzut încolţită de argumente şi evidenţele arătau cu totul altceva, aceasta îmi spune că celelalte mese au totuşi aceste şerveţele de masă deoarece consumatorii respectivi au făcut rezervare telefonică.

Ce spune legiuitorul

Şi cum nu am reuşit să înţeleg cum stă treaba cu bacşişul, dar şi cu serviciile prestate după ureche, l-am provocat la o discuţie pe vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Gheorghe Ciubotaru. După părerea acestuia, gestul ospătăriţei este de natură penală şi poate fi inclus la categoria furt. Ciubotaru a explicat faptul că ţara noastră se află departe de cele în care deja pe nota de plată se trece şi bacşişul. Pe de altă parte, lui Ciubotaru i se par absurde practicile agenţilor economici care nu au în -dotare- moneda divizionară, adică renumitul mărunţiş. Cat despre calitatea serviciilor, vicepreşedintele ANPC spune că există reglementări care obligă unităţile de consum să respecte anumiţi indicativi de calitate. -Numai că pentru obrăznicia unora, nu prea există o lege. Dacă unitatea respectivă este clasificată, atunci are şi mai multe obligaţii-.

Bacşişul, o formă de a arăta cat eşti de manierat

Acordarea de bacşiş este o problemă dezbătută şi în codul bunelor maniere, care spune că, indiferent dacă serviciul este inclus în nota de plată, este recomandabil să lăsăm ceva, în special celor care au servicii mai grele, cum ar fi portarii, cameristele, liftierii, mecanicii auto sau chiar recepţionerii de hotel. Însă, acelaşi cod spune că a da bacşişuri prea mari nu constituie o dovadă de generozitate, ci de proastă creştere. Cu toate acestea, nu ştim care angajat ce prestează diferite servicii ar fi lezat dacă ar primi un bacşiş mai mare de 50 de mii de lei. Conform codului bunelor maniere, chelnerii, şoferii de taxi, coafezele sau frizerii au dreptul la o sumă cuprinsă între 10 şi 20% din valoarea notei de plată.

În loc de concluzii

Am convingerea că în Romania, oricat bacşiş ai lăsa, -politica sictirului- caştigă teren şi se răspandeşte de la o zi la alta. Din fericire, autorităţile de resort s-au gandit să ia măsuri şi să impună o lege privind practicile comerciale incorecte. Cu alte cuvinte, ANPC vrea să starpească bacşişul şi şpaga. Pentru neaplicarea acestei legi, se vor da amenzi de la 30 milioane de lei pană la 300 milioane de lei. Şi dacă nici aşa nu se starpeşte această practică, autorităţile vor să meargă chiar pană la închiderea restaurantului respectiv. Vicepreşedintele ANPC spune că în toamnă va fi supus dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege, care din 2008 ar trebui deja pus în aplicare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.