Canalizata impotriva controversatului presedinte Leonid Kucima, acuzat de coruptie si complicitate la crima, nemultumirea Opozitiei ucrainene a rabufnit pentru a doua oara in rastimp de cateva zile. Ulterior manifestatiilor ample de saptamana trecuta, supapa a fost, de data aceasta, televiziunea publica, luata cu asalt de lideri ai Opozitiei care au cerut sa intre in emisie.
Cu sprijinul a 200 de sustinatori, zeci de membri ai Opozitiei au patruns luni seara in studio si au fortat postul de televiziune sa anuleze programul de stiri, obtinand promisiunea ca li se va acorda timp de antena. Cateva ore mai tarziu, circa 5.000 de persoane manifestau din nou pe strazile capitalei, cerand demisia sefului statului sau alegeri anticipate.
Situatia presedintelui Kucima, criticat in Europa pentru guvernarea sa autoritara, este din ce in ce mai precara. Ea s-a inrautatit ulterior dezvaluirilor privind implicarea sa in asasinarea unui jurnalist de opozitie. Cutia ucraineana a Pandorei, plina cu materiale compromitatoare la adresa presedintelui si a catorva dintre ministrii sai, a explodat anul trecut, pornind de la un oficial al serviciilor de securitate ucrainene, care sustine ca a furnizat probe cu privire la vinovatia sefului statului. Kucima a mai fost acuzat de falsificarea alegerilor din 1994 si organizarea unui atac cu grenade impotriva unui politician de opozitie si plasat, recent, de presa americana in centrul unui scandal privind livrarea de arme catre Irak.
Pentru a doua oara in rastimp de o saptamana, mii de manifestanti s-au adunat ieri in capitala ucraineana, Kiev, venind in sprijinul Opozitiei, care a solicitat demisia presedintelui Leonid Kucima, acuzat de coruptie, abuz de putere si complicitate la crima. Aceasta, dupa ce, luni seara, lideri ai Opozitiei, impreuna cu 200 de sustinatori, au luat cu asalt sediul televiziunii publice UT-1, pentru a cere sa intre in emisie.
Zeci de membri ai Opozitiei, intre care liderul socialist, Olksandre Moroz, liderul comunist, Petro Simonenko, precum si liderul coalitiei de centru-dreapta, Iulia Timosenko, au fortat postul de televiziune sa anuleze jurnalul de seara.
-Deputatii Opozitiei au patruns in incinta postului nostru de televiziune, folosindu-se de calitatea de parlamentari, cu un sfert de ora inaintea inceperii jurnalului de seara. Acestia au intrat in studio, unde se aflau prezentatorii, si au cerut 10 minute de emisie pentru a-si expune opiniile-, a declarat Andry Omeltcenko, directorul adjunct al departamentului de relatii publice din cadrul postului UT-1.
-Noi nu am patruns cu forta, ci pur si simplu am venit sa solicitam oportunitatea de a vorbi (…) pentru ca oamenii sa ne auda in direct, si nu prin intermediul comentariilor mincinoase-, a afirmat Simonenko.
Dupa aproape doua ore de negocieri cu presedintele postului de televiziune, Igor Storojuk, membrii Opozitiei au parasit postul de televiziune in liniste si fara ca cererea lor sa fi fost rezolvata.
Storojuk le-a promis, in schimb ca, marti dimineata (ieri – n.r.) va fi luata o decizie privind posibilitatea de a le acorda timp de antena.
Nu s-a inregistrat nici un act de violenta, iar emisiunile postului UT-1 si-au reluat cursul normal.
Seful Comisiei de stat pentru Informare, Ivan Cij, chemat de urgenta la UT-1, a condamnat patrunderea membrilor opozitiei in incinta postului de televiziune. -Orice patrundere in televiziune este anormala-, a subliniat acesta.
Purtatorul de cuvant al Presedintiei ucrainene, Olena Gromnytska, a refuzat sa comenteze aceste evenimente.
Protestele nu mai contenesc
Saptamana trecuta, aproximativ 55.000 de ucraineni au manifestat in toata tara impotriva sefului statului.
Protestele cele mai intense au avut loc la Kiev, unde 20.000 de persoane au manifestat, in pofida unui ordin care interzice orice demonstratie. Protestul a marcat a doua aniversare a disparitiei unui jurnalist de opozitie, al carui corp decapitat a fost descoperit in padurile din nordul Kievului.
Ieri, miile de demonstranti au marsaluit pe strazi purtand pancarte pe care se putea citi -Ucraina fara Kucima-. Ei au solicitat ca oligarhii tarii sa fie trimisi dupa gratii.
Jos Kucima!
Demonstratiile in forta, al caror laitmotiv este -Jos Kucima!-, nu mai reprezinta o noutate pentru Ucraina, mai ales dupa declansarea scandalului Gongadze si dupa ce un oficial al serviciilor de securitate ucrainene, maiorul Mikola Melnisenko, a trimis o caseta audio Parlamentului, pe care, sustinea el, era imprimata vocea presedintelui ordonand asasinarea jurnalistului incomod care facuse, de altfel, publice, cu putin timp inainte de disparitie, amenintarile repetate primite din partea serviciilor de informatii. Melnisenko a amenintat chiar cu publicarea altor materiale incriminatorii, in cazul in care viata sa este pusa in pericol.
Cutia ucraineana a Pandorei, plina cu materiale compromitatoare, a explodat anul trecut in ceea ce presa occidentala a denumit cea mai mare criza politica din Ucraina de la obtinerea independentei fata de Uniunea Sovietica. Melnisenko, fost ofiter de comunicatii, l-a acuzat pe Kucima de practici machiavelice – de la falsificarea alegerilor, castigate in 1994 in fata altor sase candidati, la organizarea unui atac cu grenade impotriva unui politician de opozitie si chiar la rapirea si asasinarea jurnalistului Gongadze.
Cativa ministri instalati in posturi-cheie au fost plasati in plasa criminala, tesuta, potrivit Opozitiei ucrainene, la ordinul direct al lui Kucima. Melisenko, care se ascunde acum in strainatate, isi bazeaza acuzatiile pe informatiile obtinute urmarind toate miscarile presedintelui timp de un an dupa ce a parasit serviciile de securitate.
Kucima si membrii Guvernului de la Kiev au negat toate acuzatiile.
Leonid Kucima – o figura controversata
Persoana precauta, Leonid Kucima este o figura autoritara, care nu accepta criticile. De la alegerea sa in functia suprema in stat, in iulie 1994, libertatea presei in Ucraina s-a deteriorat constant, in pofida avertismentelor lansate de Consiliul Europei in 1999 privind suspendarea fostei republici sovietice. Presa independenta continua sa fie strivita de impozitele uriase, dar si de amenzile incasate in numeroase cazuri de -defaimare-. Intimidarea jurnalistilor este deja o practica comuna. Nu mai putin de 11 ziaristi au fost ucisi in Ucraina in ultimii cinci ani.
Dincolo de acuzatiile privind ingradirea libertatii presei, Kucima (parlamentar, premier si apoi presedinte) este subiectul unei palete largi de articole deloc magulitoare publicate de presa internationala. Recent, ziarele americane au vorbit despre implicarea sa in furnizarea de arme catre Irak.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
