Statele Unite au invitat Ucraina la impartirea Irakului. Fosta republica sovietica a fost chemata sa participe la asa-numitele operatiuni de stabilire a situatiei din aceasta tara. Interesanta intorsatura: nu a trecut mai mult de o luna si jumatate de cand autoritatile de la Washington aratau cu degetul in directia Kievului, suspectat de trafic ilegal de arme in favoarea Irakului. Acum, nimeni nu pare sa-si mai aminteasca de aceasta poveste. In schimb, se vorbeste despre gestul plin de inspiratie -divina- a presedintelui Leonid Kucima de a trimite, aproape din proprie initiativa, un batalion de aparare chimica in Irak.
Informatia privind invitarea oficiala a Ucrainei a fost confirmata de purtatorul de cuvant al MAE de la Kiev, Markian Lubinski. -Exista deja propunerile de rigoare. In prezent, ele se sistematizeaza si se analizeaza-, a spus diplomatul ucrainean. Spusele lui au fost, ulterior, sustinute de publicatia americana -The Washington Times-. Ziarul califica oferta Washingtonului drept -semnul unei incalziri bruste a relatiilor- dintre cele doua tari. Si asta in conditiile in care, nu de mult, administratia de la Casa Alba evoca la modul cel mai categoric perspectiva sanctionarii Ucrainei pentru ca ar fi livrat echipament militar regimului lui Saddam Hussein.
20 de companii ucrainene
Mai mult, lui Kucima i s-a dat de inteles ca ar putea intra pe lista politicienilor indezirabili, alaturi de cubanezul Fidel Castro sau belarusul Aleksandr Lukasenko. S-a ajuns pana acolo incat, in noiembrie anul trecut, liderul de la Kiev s-a deplasat la summitul NATO de la Praga fara a primi invitatia de rigoare. Ca atare, el a fost ignorat de demnitarii prezenti in capitala ceha, in special de presedintele SUA, George W. Bush. Acum, nici o vorba despre acele momente pe cat de delicate, pe atat de penibile. Iar, potrivit presei kievene, daca totul va decurge bine, Ucraina se va putea implica in procesul postconflict de reconstructie a Irakului prin intermediul a 20 de companii nationale, specializate in prelucrarea petrolului si in constructii industriale.
Mandat ONU sau NATO
Pe marginea aceluiasi subiect irakian, Germania a respins propunerea poloneza de a participa la o forta comuna cu Danemarca pentru o operatiune de mentinere a pacii in Irak, dar nu a exclus trimiterea de soldati in cadrul unui mandat ONU sau NATO. Ideea a fost lansata zilele trecute la Washington de ministrul polonez al apararii, Jerzy Szmajdzinski, si, daca ar fi primit aprobarea Berlinului, ar fi redat viata unui corp creat dupa aderarea Poloniei la Alianta Nord-Atlantica, in 1999. Dar initiativa Varsoviei a trezit furia guvernului german, care a afirmat ca o asemenea propunere nu poate fi formulata fara consultari prealabile. -O participare a soldatilor germani nu a fost examinata si nu va avea loc-, a afirmat purtatorul de cuvant al cancelarului Gerhard Schroder, Bela Anda. Totodata, ea nu a eliminat scenariul unei paricipari a trupelor germane, dar numai in cadrul unui mandat al ONU sau NATO. -Exista atatea chestiuni incerte si ipotetice. Nimic nu este sigur in acest moment-, a subliniat responsabilul german. Ulterior, la Copenhaga, ministrul german al apararii, Peter Struck, a minimalizat acest diferend, la capatul unei reuniuni cu omologii sai polonez si danez. -Guvernul german este decis sa gaseasca o solutie dupa ce o rezolutie a Consiliului de securitate al ONU va fi adoptata pentru a ajuta la reconstructia Irakului-, a precizat Struck.
Cel mai sigur aliat
Oricum, cu un an inaintea intrarii in Uniunea Europeana, Varsovia s-a erijat pe scena mondiala ca unul dintre cei mai siguri aliati ai Washingtonului in campania militara angajata de SUA in Irak, chiar cu riscul de a aparea drept un cal troian american intr-o Europa largita la 25 de membri. Incantat de aceasta atitudine a Poloniei, Bush va face, la 30 mai, o escala la Varsovia pentru a multumit polonezilor pentru politica lor. Scurta vizita a locatarului de la Casa Alba va interveni cu sapte zile inainte de referendumul de aderare la UE, programat pentru 7 si 8 iunie, si cu trei saptamani dupa summitul triunghiului de la Weimer (prevazut pentru astazi) si unde seful statului francez, Jacques Chirac, si cancelarul german, Gerhard Schroder, opusi Washingtonului, vor discuta cu liderul polonez, Alexander Kwasniewski, o viziune comuna pentru o Uniune largita. Inaintea tuturor acestor actiuni, liderii polonezi s-au succedat la Casa Alba pentru a clarifica detaliile planului american de reconctructie postbelica a Irakului.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
