Uhuru șI Apartheid,două moșteniri ideologice xenofobe ale Africii de Sud

Istoria Africii de Sud este strσns legată de politica separării rasiale, cunoscută în lucrările de specialitate drept  äApartheidö(n.r. termenul provine din limba afrikaans și înseamnă separare, diviziune rasială), a determinat după abolirea acesteia, din 1990, dezvoltarea în rΓndurile populației de culoare a unui curent ideologic îndreptat împotriva albilor, urmașii coloniștilor buri (n.r. – burii =olandezii care au cucerit posesiunile englezilor de la Capetown și Pretoria).  Aceasta  poartă denumirea de äuhuruö (n.r. – uhuru – libertate) șI reprezintă astăzi o contrapondere la politica de segrare rasială promovată de elita albă conducătoarea între 1948-1990 în Africa de Sud împotriva populației majoritare negriere.
Practic, dacă apartheidul a însemnat o divizare dură între minoritatea albă, urmașa coloniștilor englezi și olandezi, și majoritatea populației locale de culoare, äuhuruö definește astăzi  lupta armată contra  elite bogate  albe care deține controlul resurselor strategico-economice din Africa de sud.
 În acest context, simpatizanții äuhuruö șI-au legitimat ideologic această acțiune  după  exemplul oferit de urmașii  coloniștilor buri, care au promovat, în minoritate fiind, discriminarea rasială contra populației de culoare pentru a nu-și putea dezvolta o elită capabilă să acceadă în funcțiile cheie de la vσrful puterii statului șI să controleze potențialul economic al
acestei națiuni din sudul Africii care deține importante resurse de diamant, fier, crom șI mangan. Pentru urmașii burilor, populația de culoare a reprezentat o forță de lucru numeroasă și ieftină, necesară dezvoltării exploatărilor miniere de diamant și de cupru, odată cu boomul economic de la începutul anilor æ60. Moștenirea care stă la baza xenofobiei elitelor de culoare contra urmașilor foștilor coloniști albi își are originea în legea din 1913, cunoscută istoricilor drept legea pămΓnturilor. Aceasta stipula că populația neagră a fost constrΓnsă să muncească doar pe la 13% din teritoriul statului, în timp ce 87% din cele mai fertile terenuri reveneau coloniștilor albi.
Elitism versus xenofobie
De-a lungul timpului, densitatea negrilor în äpămΓnturile nataleô era de 10 ori mai mare decΓt cea a albilor, iar banii obținuți erau de 16 ori mai puțini, astfel încΓt peste 80% din negri trăiau în sărăcie extremă. Ceea ce se întΓmplă astăzi la periferia marilor centre urbane de la Durban, Johanesburg sau Pretoria este rodul doctrinei äuhuruö, deoarece populația albă continuă să dețină controlul a mai mult de 80% din economia acestor megalopolisuri, în defavoarea populației majoritare, incapabile să se integreze în sistemul  de valori construit de elitele bure. Deși, în 1990, ultimul președinte alb al Africii de Sud, Frederik DeKlerk, a interzis guvernarea după principiile äapartheiduluiö, odată cu eliberarea simbolului rezistenței populației de culoare, Nelson Mandela. Albii au continuat ceea ce analiștii internaționali au denumit äapartheidul subteranö, excluzΓnd din jocul puterii și al resurselor tinerele elite de culoare, formate la universitățile din Capetown și din Pretoria. Astfel s-a produs dezvoltarea äapartheidului împotriva urmașilor burilorö, în rΓndul tinerilor de culoare. După cum notau jurnaliștii cotidianului german äHamburger Abendblattö, fenomenul äuhuruö are forme și manifestări xenofobo-rasiste contra albilor. äPatrick Lucky Malinga, un tΓnăr în vΓrstă de 25 de ani, a fost acuzat de furt după ce a smuls din mΓna unei femei, în fața clădirii Absa-Bank, din localitatea Nelspruit (n.r. – capitala provinciei Mpumalanga, din nord-estul Africii de Sud), o geantă care conținea 6.000 de euro. Malinga i-a cerut sergentului de poliție care l-a arestat, Michael Lusiba, să-l lase imediat liber, deoarece nu a jefuit un negru, ci un alb bogatö, scriau jurnaliștii germani. Gestul tΓnărului Malinga, contra femeii albe, dovedește o atitudine identică cu cea a sud-africanului Faraday Nkoane, președintele äUhuru Culture Clubsö (n.r. – UCC, cluburi culturale pentru libertate). Acesta, la o adunare cu ocazia zilei drepturilor omului, a cerut foarte natural să nu mai fie atacați și jefuiți negrii, ci albii.
Faraday Nkoane, părintele doctrinei Uhuru
În opinia președintelui UCC, este un lucru cΓt se poate de corect ca negrii, care au fost jefuiți de albi încă din 1652 (data la care olandezul Jan van Riebeeck a creat, din însărcinarea Companiei Olandeze a Indiilor de Est, un punct de alimentare pentru navele comerciale la Capul Bunei Speranțe), să-i atace pe albii bogați. Conform site-ului britanic al editorilor, Authors Online, cuvinte precum äOmoară-l pe bur, omoară-l pe fermier!ö sunt pΓnă azi foarte la modă la adunările Congresului Național African (ANC), în timp ce versul central al unui cΓntec, pus în legătură cu liderul ANC, Jakob Zuma, sună: äO, adu-mi mitraliera!ö.