Acasă Interviu Președintele R. Moldova, Mihai Ghimpu: „Miza acestor alegeri este Europa sau… în...

Președintele R. Moldova, Mihai Ghimpu: „Miza acestor alegeri este Europa sau… în afara ei”

DISTRIBUIȚI

Deși este foarte prins în cursa electorală, care are ca deznodământ politic alegerile parlamentare programate duminică (28 noiembrie), președintele interimar al Republicii Moldova și totodată liderul Partidului Liberal de peste Prut, Mihai Ghimpu, a găsit puțin timp pentru a acorda ziarului „Curentul“ un interviu referitor la viitorul Republicii Moldova. Liderul de peste Prut pune totul pe destinul european al Chișinăului și alinierea la valorile UE. Ghimpu este de părere că din această bătălie politică AIE (Alianța pentru Integrare Europeană) va ieși și mai călită, iar macazul spre Europa va fi schimbat iremediabil. În ceea ce privește scrisoarea adresată NATO pentru a exprima poziția R. Moldova în ceea ce privește necesitatea rezolvăriii conflictului transnistrean, liderul de la Chișinău spune că a avut efectul scontat, iar că în declarația finală a recent-încheiatului summit NATO de la Lisabona sunt cuprinse două paragrafe care fac referire la Republica Moldova. În continuare, vă invităm să citiți interviul realizat de ziarul „Curentul“ cu președintele Republicii Moldova:

Domnule președinte, se vorbește despre instabilitate politică în rândul AIE din cauza unor tot mai dese fricțiuni între liderii politici proeuropeni. Credeți că, în astfel de condiții, AIE va reuși să se regrupeze pentru a câștiga alegerile din noiembrie? Sau mai degrabă se va merge pe un traseu electoral separat?

Sunt sigur de asta. AIE a fost șansa europeană și democratică a R. Moldova și așa rămâne și în continuare. Alianța pentru Integrare Europeană s-a despărțit strategic, în timpul campaniei, dar membrii ei se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea AIE. Miza alegerilor din 28 noiembrie este pentru noi menținerea la putere a partidelor AIE și ducerea schimbărilor începute până la capăt. Noi trebuie să înfrângem comunismul, inamicul nostru principal în campanie, și să ne continuăm cu succes drumul european. Cel mai important pas pentru integrarea europeană a R. Moldova este menținerea la putere a Alianței.

Sunteți optimist?

Da. Suntem conștienți că noi, Partidul Liberal, dar și Alianța pentru Integrare Europeană suntem pe trenduri crescătoare, dar această șansă trebuie să fie fructificată până la capăt. Trebuie să ne mobilizăm electoratul, să îl aducem la vot, să luptăm pentru fiecare vot anticomunist sau necomunist. Rămânem la obiectivul stabilit: AIE câștigă majoritatea, dar luptăm acum pentru cele 61 de mandate în Parlament. În ceea ce privește Partidul Liberal, vă asigur că va face o figură foarte frumoasă și peste așteptările unora la alegerile din 28 noiembrie.

Credeți că în cazul în care forțele proeuropene nu vor mai guverna în urma viitoarelor alegeri, parcursul european al R.Moldova va fi compromis și eforturile făcute vor fi în zadar?

Da, sunt sigur de asta. Am mai spus-o și o repet: miza acestor alegeri este Estul sau Vestul, trecutul sau viitorul, Europa sau… în afara Europei. Asta vor avea de ales cetățenii R. Moldova și ei înțeleg tot mai bine asta. Noi trebuie să îi convingem pe cetățenii noștri, cei care cu mare răbdare susțin eforturile noastre, că R. Moldova trebuie să își reia locul în familia europeană, de care este legată prin valori și principii.

Tot mai dese pot fi văzute mici dispute între PL și PLDM. Care este relația dumneavoastră cu premierul Filat și, în general, cu cabinetul dânsului?

Nu confundați așa-zisele „replici dure“ cu declarații de război sau de despărțire. Campania este campanie, dar după 28 noiembrie va fi altceva. Principiile sunt solide și rămân în vigoare.

Cum apreciați eforturile intense de lobby pe care România le face la Bruxelles în vederea accelerării traseului european al R. Moldova spre UE?

Le-am apreciat și le apreciem în continuare. România este purtătorul principal de cuvânt al aspirațiilor europene ale cetățenilor din R. Moldova, noi știm asta și îi mulțumim. De asemenea, Bucureștiul ne sprijină în ceea ce privește problematica de securitate regională, în particular problematica transnistreană. A dovedit asta la toate nivelele internaționale, fie că a fost vorba de NATO, OSCE sau UE. Mai mult decât sprijinul diplomatic, am fost extrem de mulțumiți că România, care a trecut și ea printr-o perioadă dificilă, a oferit ajutoare consistente cetățenilor R. Moldova. Eu am mulțumit deja autorităților din România, personal președintelui Băsescu și mă folosesc și de acest prilej pentru a mulțumi autorităților și cetățenilor României pentru tot ajutorul pe care îl acordă cetățenilor noștri, nu doar acela oferit pe timpul inundațiilor. Și le doresc cetățenilor ambelor state să se întâlnească cât mai repede în marea familie europeană.

Voiam să vă mai întrebăm dacă există, eventual, anumite măsuri fiscale pe care R. Moldova le-a luat în vederea atragerii investitorilor români peste Prut?

Menținerea AIE la putere după 28 noiembrie va fi cea mai urgentă măsură pe care trebui să o ia R. Moldova, inclusiv în vederea atragerii investitorilor români peste Prut.
Care sunt evoluțiile din dosarul transnistrean? Care este poziția Partidului Liberal?
Poziția este aceeași. Soluția trebuie găsită în cadrul legislativ al R. Moldova. Indiferent ce se vorbește, se speculează sau se negociază în jurul nostru, tot noi suntem cei care vom decide până la urmă. Există astăzi o serie de discuții, negocieri, sugestii de soluționare, multe speculații… Dar nicio așa-zisă soluție pentru problema transnistreană nu se poate lua fără R. Moldova. Asta trebuie să fie limpede pentru toată lumea. Noi salutăm toate demersurile care se fac pentru soluționarea conflictului, salutăm și mulțumim partenerilor noștri externi care doresc soluționarea pașnică și eficientă a conflictului, considerăm că formatul „5 plus 2“ rămâne cel mai bun cadru de negocieri și pentru găsirea soluțiilor, dar considerăm că principala condiție pentru o rezolvare trainică și corectă a conflictului transnistrean este retragerea trupelor, armamentului și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul R. Moldova.

În România, presa este controlată în marea ei majoritate de așa-numiții moguli. Deși nu este oficial, se vehiculează opinia cum că în spatele unor principale trusturi mass-media sunt oameni politici atât de la putere, cât și din rândul comuniștilor. Cum apreciați acest derapaj periculos?

Noi am învățat pe propria piele, până nu demult, cât de adevărate sunt cuvintele unui scriitor francez (Albert Camus): „Presa liberă poate fi bună sau rea, dar în mod sigur fără libertate va fi întotdeauna rea“. În acest moment, în R. Moldova, nu puterea politică amenință presa. Ci presiunile financiare, monopolizarea pieții publicitare și lipsa de instituții care să poată reglementa spațiul mediatic de la noi. Avem organe de presă care se comportă ca și cum schimbarea de la 29 iulie nu a existat, care prezintă de fiecare dată o singură opinie și doar dintr-o singură sursă. Aceasta nu înseamnă jurnalism profesionist, ci propagandă și manipulare! Aceste fenomene arată că piața mediatică de la noi nu este încă maturizată. Sper că acest congres (Congresul Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români, desfășurat la mijlocul lunii octombrie la Chișinău – n.r.) pe lângă valențele sale culturale, va contribui și la un schimb de experiență util pentru jurnaliștii de la noi de a învăța din experiența colegilor lor cum să facem să construim cu adevărat un spațiu public demn de aspirațiile europene ale majorității cetățenilor de la noi.

Domnule Mihai Ghimpu, summitul NATO s-a încheiat. A stârnit foarte multe discuții scrisoarea pe care ați transmis-o liderilor NATO la 10 noiembrie. Au fost efecte?

Ați văzut documentele finale ale summitului NATO? Acolo sunt două paragrafe care se referă la R. Moldova. Primul se referă la angajamentele CFE și al doilea la conflictele din teritoriile ex-sovietice. Nu aș vrea să comentez eu mai mult…

Cum comentați reacția unora dintre politicienii de la Chișinău la scrisoarea dumneavoastră?

Am fost și eu surprins, trebuie să recunosc, de anumite poziții care au apărut. Chiar țin să îmi exprim public profunda îngrijorare în legătură cu reacțiile din presă a mai multor forțe politice din R. Moldova, în mod particular a partidelor politice care s-au angajat într-o Alianță pentru o guvernare democratică a țării, ce au venit să critice și să califice tendențios, dintr-o perspectivă îngustă electorală, adresarea mea către Secretarul General NATO, Anders Fogh Rasmussen. În legătură cu aceste declarații, țin să amintesc tuturor forțelor politice și colegilor mei din Alianța pentru Integrare Europeană că, la întocmirea mesajului meu, m-am condus cu strictețe de prevederile Constituției Republicii Moldova, la care tot se fac referințe în comunicatele lor de presă, și de obligațiile ce îmi revin în conformitate cu actuala lege fundamentală a statului, în mod mai exact în baza articolelor 11 și 77 ale Constituției privite în legătura juridică cuvenită care le este proprie.

Ce credeți că a deranjat în demersul dumneavoastră?

Nu am înțeles nici eu foarte bine, mai ales că mesajul transmis Secretarului General NATO reiterează poziția oficială constantă a Republicii Moldova în problematica tratatului FACE și retragerii trupelor străine de pe teritoriul statului nostru, menținută pe parcursul tuturor guvernărilor din 1992 încoace și prezentată oficial în forurile internaționale relevante. În acest context, îi sfătuiesc pe toți, care și-au exprimat anumite frustrări și dezacorduri, și în primul rând pe colegii mei din AIE, să recapituleze pozițiile oficiale ale Republicii Moldova expuse în cadrul reuniunilor de nivel înalt ale OSCE, în mod particular, în cadrul celor ce au avut loc după summitul din 1999 de la Istanbul, unde au fost asumate angajamentele de retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor militare și armamentelor străine față de R. Moldova. Din aceste considerente, scrisoarea mea din 10 noiembrie curent nu trebuie și nici nu poate fi privită în același context de care au fost marcate deciziile neconsensuale de distribuire a mijloacelor financiare bugetare populației sau, și mai îngust, în contextul unor acorduri încheiate pe linia partidelor politice cu parteneri din străinătate, legate, firește, de situația de dinainte de alegeri parlamentare din țară.

A fost scrisoarea dumneavoastră un mesaj politic?

Poate fi și așa ceva, dar unul de politică de stat, prin care îndemn și încurajez instituțiile abilitate ale statului să continue să se ghideze de poziția oficială neschimbată a R. Moldova, enunțată mai sus și în mesajul meu către Secretarul General NATO, în negocierile cu partenerii străini și în coordonarea discursului politic intern în domeniul securității naționale. În cazul în care, în momentul de maximă intensitate de acum în care se află discuțiile pe marginea viitorului tratatului FACE, au apărut noi detalii ce vin să completeze, să detalieze sau să nuanțeze poziția menționată a Republicii Moldova, fac apel instituțiilor abilitate, diplomației moldovenești și forțelor politice democratice în vederea conjugării eforturilor pentru atingerea obiectivului de evacuare a forțelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Menționez în mod special, că mesajul din 10 noiembrie nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, ci spre garantarea prevederilor Constituției Republicii Moldova și intereselor ei de securitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.