Bacilul care a provocat faimoasa pandemie de ciumă din Evul Mediu se regăsește în forme similare și în prezent, a arătat o echipă internațională de cercetători în urma analizei genetice a unor resturi de cadavre din acea perioadă, găsite într-un cimitir din Londra.
Studiul despre secvențierea genomului agentului patogen al acestei maladii supranumite „moartea neagră“, pe baza analizării dinților victimelor ciumei bubonice, a fost publicat miercuri, online, de revista științifică britanică Nature.
Ciuma a omorât cel puțin 30 de milioane de europeni în mai puțin de cinci ani, în secolul al XIV-lea (între 1347 și 1351). Agentul patogen al ciumei, descoperit în 1894 de francezul Alexandre Yersin, este bacteria Yersinia pestis. Genomul acesteia a fost decodat în 2001.Studiul efectuat recent a fost centrat pe vechiul agent patogen, responsabil de pandemia din Evul Mediu, și pe compararea acestuia cu actualele forme ale sale.
Tulpina din Evul Mediu a bacilului este strămoașa tuturor izbucnirilor de ciumă care se ivesc în prezent, potrivit profesorului Johannes Krause, de la Universitatea Tuebingen (Germania), unul dintre autorii studiului.
În șase secole, bacteria care a provocat ciuma medievală nu a suferit schimbări genetice majore.
Această similitudine între vechiul agent patogen și formele sale actuale sugerează că amploarea pe care a luat-o ciuma în Evul Mediu nu s-a datorat bacteriei în sine. Alți factori trebuie avuți în vedere atunci când este evaluat gradul de susceptibilitate al populației față de o anumită boală infecțioasă, de la mediu (climat și alți factori), condiții sociale (sărăcie, malnutriție, lipsa igienei), dinamica vectorilor (șobolani, pureci), la prezența altor boli și la vulnerabilitatea organismului.
Ciuma a lovit populația Europei occidentale, care nu mai fusese expusă acelui bacil, așa cum variola a făcut ravagii în rândul populației indigene a Americii.
Rămâne de explicat cum a izbucnit pandemia de ciumă din timpul lui Iustinian, în secolul al VI-lea, în Imperiul Roman, și cum a omorât estimativ o sută de milioane de oameni în toată lumea. Potrivit autorilor acestui studiu, maladia din Antichitate ar fi fost provocată de o altă bacterie decât cea a ciumei medievale, care se regăsește și în prezent.
Mediafax
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
