Mii de tibetani au aniversat ieri cei 75 de ani ai liderului lor spiritual în exil, Dalai Lama, ultim bastion împotriva politicii Chinei în Tibet, însă a cărui sănătate precară și vârstă înaintată aduc în discuție chestiunea arzătoare a succesiunii sale, informează AFP.
Pe o ploaie torențială, liderul budist s-a adresat mulțimii de circa 5.000 de credincioși adunată în templul său de la McLeod Ganj – reședința lui și a guvernului tibetan în exil -, situat mai sus de orașul Dharamsala, în Himalaya (nordul Indiei).
Fără a renunța la eternul lui zâmbet, Dalai Lama s-a așezat în centrul unei scene, în fața publicului format din adulți, elevi, dar și turiști străini.
„Când privesc fotografiile acestea și mă gândesc la drumul parcurs, am certitudinea că existența mea nu a fost în van“, și-a început acesta discursul, privind portretele lui din diferite epoci.
Într-un scurt discurs, el a deplâns soarta tibetanilor din Tibet care nu sunt autorizați să sărbătorească evenimentul din cauza opresiunii chineze.
Intervievat de presă, la Beijing, cu privire la această aniversare, Qin Gang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a răspuns: „Nu există decât două date importante de care îmi amintesc, prima este 28 martie 1951, ziua eliberării pașnice a Tibetului, a doua, 23 mai 1959, ziua în care Tibetul a aplicat reformele democratice și un milion de șerbi tibetani au fost eliberați“.
Adulat de poporul său, un simbol în Occident, Dalai Lama, care a părăsit Tibetul în 1959, după eșecul revoltei antichineze, este detestat de regimul de la Beijing, care vede în el un separatist periculos.
Laureatul premiului Nobel pentru pace din 1989, propovăduitor al nonviolenței, Dalai Lama promovează o strategie conciliantă față de China, o „cale de mijloc“, el recomandând o simplă „autonomie culturală“ a Tibetului.
Subliniind că budismul i-a permis să-și găsească fericirea în împrejurări vitrege, el a făcut apel la publicul său să dea dovadă de înțelegere, încheindu-și discursul cu câteva sfaturi pragmatice.
„Atenție la vreme. Să nu răciți“, a spus liderul religios.
Primit de șefi de stat și de vedete din lumea întreagă – spre marele regret al regimului de la Beijing -, omul cu tunică galbenă și cu râs comunicativ continuă să întruchipeze speranțele a șase milioane de tibetani.
Și în ciuda eșecului deschis al strategiei sale față de China, s-a impus ca un fin diplomat, călător neobosit și a reprezentat cauza tibetană, deși are o vârstă înaintată și probleme de sănătate.
El a fost pentru scurt timp spitalizat în 2009, pentru o afecțiune la un nerv al brațului. A fost, de asemenea, operat la vezica biliară, în octombrie 2008, la New Delhi.
„Când nu va mai fi printre noi, va fi diferit“, a declarat pentru AFP Tsewang Rigzin, președinte al Congresului tineretului tibetan, care crede că generația lui Dalai Lama este prea conciliantă în ceea ce privește regimul chinez. „Trebuie să ne pregătim pentru acea zi și asta înseamnă că trebuie să avem un guvern în exil puternic și un bun sistem de educație pentru tineret“, a afirmat acesta.
De cealaltă parte, premierul guvernului tibetan în exil, Samdhong Rinpoche, i-a cerut lui Dalai Lama să-și menajeze forțele.
China a indicat recent că va da dovadă de fermitate în alegerea succesorului acestuia.
În mod tradițional, căutarea liderului spiritual este efectuată de călugării cu poziția cea mai înaltă în ierarhie, dar regimul comunist își rezervă dreptul să intervină, citând un precedent istoric din timpul imperiului.
China, care a preluat controlul Tibetului în 1950, a emis recent un edict prin care guvernul comunist poate interveni înainte de luarea deciziilor cu privire la succesorul lui Dalai Lama.
În 1995, regimul chinez a arestat un băiețel de 6 ani pe care Dalai Lama l-a ales ca viitor Panchen Lama, al doilea personaj în ierarhia budistă tibetană. China și-a desemnat apoi propriul candidat, supus guvernului de atunci de la Beijing.
