Muzeul Antipa – o adevărată oază cu faună, prezentată modern, în centrul Bucureștiului

Muzeul Antipa din Capitală, ce va fi redeschis sâmbătă, după aproape trei ani în care a fost în renovare, își va convinge publicul că a meritat așteptarea cu o expoziție transformată total, completată cu toate găselnițele tehnologiei moderne, în care fermecătoare rămân însă tot vechile exponate.
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ a fost închis pentru renovare și modernizarea expoziției permanente în ianuarie 2009 și de atunci, an de an, la Noaptea Muzeelor (în jurul datei de 18 mai), bucureștenii au trecut pe acolo surprinși că ușile sunt închise.
Multașteptata redeschidere a muzeului se produce, în sfârșit, sâmbătă. Cei care vor trece pragul Muzeului Antipa își vor aminti, poate, de ultima vizită, făcută în copilărie – scheletul de Dinotherium gigantissimum, singurul complet din lume, sau renumita colecție de fluturi sunt tot acolo, dar vor descoperi și un muzeu nou-nouț.
Cele 2.000 de exemplare de animele naturalizate sunt expuse în mediul lor natural recreat, alături de vecinii sau dușmanii lor din acest habitat, în ipostaze cât mai naturale: o haită de lupi atacă un cerb, ceea ce este ilustrat și într-un film proiectat alături, sau un pui de struț iese din ou.
Din adâncul mărilor până în savana africană sau la Polul Nord, sunt puse în lumina reflectoarelor, potrivită și aceasta pentru a ilustra un anumit moment din zi sau felul în care se vede în apă, tot felul de specii de animale, despre care publicul se poate informa îndelung cu ajutorul info touch-urilor. Nu lipsesc sunetele sau proiecțiile ilustrative – în spatele unui grup de pelicani împăiați se vede un stol din cei reali luându-și zborul. Pe lângă info-touch-uri, vizita poate fi ghidată prin închirierea unor căști, în ambele cazuri informațiile fiind puse la dispoziție în limbile română și engleză, dar și de personalul specializat al muzeului.
La vernisajul pentru presă de miercuri, ghidul a fost chiar directorul Muzeului Antipa, Dumitru Murariu, care a vorbit neobosit aproape o oră, dintr-o sală în alta, despre toate viețuitoarele Pământului și tot ce are muzeul de arătat.
La intrare, vizitatorii vor vedea mai întâi scheletul unui mastodont din America de Nord și, pe pereți, două trofee cu capete de elefant. După aceste exponate impresionante, ei vor putea descoperi, la demisol, fauna României. Într-o dioramă de 17 metri lungime, ca un acvariu uriaș, sunt expuși pești naturalizați din Marea Neagră. Urmează speciile din apele dulci, lunca inundabilă a Dunării, Delta Dunării, stepa, Bărăganul, Subcarpații, zona alpină și așa mai departe. La capătul drumului, se va trece printr-un culoar strâmt de peșteră reconstituită, care era în muzeu și înainte de modernizare, dar a fost extins. Au fost reproduse desene rupestre și plasate oase umane, ca cele descoperite în Carpați, dar și în Ghețarul de la Scărișoara, la scară redusă. Viețuitoarele peșterilor se regăsesc la ieșire în recipiente de diferite dimensiuni.
La parter, se poate vedea fauna Globului, cu urși polari și foci plutind pe bucăți de gheață, speciile exotice din Madagascar până în India și Australia, până la insecte de toate formele, mărimile și culorile. De asemenea, există o secțiune dedicată rocilor și mineralelor, o sală cu trofee, unde sunt întinse și piei de șarpe, o zonă unde sunt expuși „Uriașii mărilor“ – schelete de morsă, narval și balenă cu cocoașă.
Alte fosile sunt prezentate în mod inedit, de parcă abia au fost scoase la lumină, sub o podea de sticlă, pe care vizitatorii merg, iar de o parte și de alta a sălii sunt alte schelete reconstituite.
Omul nu este neglijat în expoziție, fiind prezentată evoluția creierului sau a altor organe, de la pește la om, trecând prin toate vertebratele, mulaje cu aborigeni de pe toate continentele și filme ce tratează acțiunea omului asupra biosferei și invită publicul să reflecteze la problemele de mediu. Directorul Muzeului Antipa și-a condus apoi oaspeții în sala multimedia, unde se vor ține, de la 1 octombrie, diferite cursuri și ateliere. Va fi pusă în funcțiune și o cafenea, la parterul muzeului.
Biletul de intrare la Muzeul Antipa va fi de 20 de lei, sumă din care se vor practica reduceri pentru pensionari, elevi, studenți etc.
Muzeul își redeschide porțile sâmbătă, de la ora 10.00, și va putea fi vizitat de marți până duminică, între orele 10.00 și 20.00.
Dacă în 2008, înainte de închidere, Muzeul Antipa a avut 170.000 de vizitatori pe an, se estimează că pe viitor vor fi peste 250.000 de intrări anual, a spus Murariu.
Lucrările de modernizare a expoziției permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituția fiind închisă pentru public. Instituția urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranșelor de fonduri de la Ministerul Culturii și a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, dar și prin fonduri structurale (600.000 de euro).
După ce clădirea care îl adăpostește a fost consolidată și restaurată, între 1996 și 2005, iar expoziția, refăcută, în 2000, Muzeul „Grigore Antipa“ va avea o expoziție permanentă adusă la zi, cu mijloacele tehnice actuale, a declarat pentru MEDIAFAX directorul instituției, Dumitru Murariu, la Conferința Europeană a Muzeelor de Istorie Naturală, ce a avut loc la București în noiembrie 2008.
Inaugurarea oficială a Muzeului „Grigore Antipa“ în actualul sediu a avut loc în prezența Regelui Carol I, a Prințului Ferdinand și a Prințesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume și care, datorită calității lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din țară și străinătate. Dioramele din muzeele de științele naturii sunt prezentări expoziționale, ecologice și biogeografice, în care speciile de plante și animale sunt montate pe substraturi și în decoruri care imită mediul lor natural de viață.
Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecții zoologice, de minerale și roci, paleontologice și etnografice. În urma colectărilor realizate de specialiști din țară și străinătate, a donațiilor și achizițiilor, colecțiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.
   
Mediafax