Acasă Actualitate Scutul lui Traian

Scutul lui Traian

DISTRIBUIȚI

România și SUA au semnat în premieră un parteneriat strategic

După circa jumătate de secol americanii au venit în sfârșit în România cu acte în regulă. Cu documente oficiale care certifică un parteneriat strategic din punct de vedere economic, social, cultural dar și militar. Dacă parteneriatul strategic va pune România pe harta principală a investitorilor americani , amplasarea în România a elementelor scutului antirachetă va oferi țării noastre un grad de securitate sporit și cel mai înalt nivel  de siguranță de care a beneficia vreodată în istorie. Dacă imediat după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial aveam nevoie de americani pentru a ne scăpa de bezna comunismul în care a fost aruncată România preț de cincizeci de ani, acum Bucureștii au nevoie de un aliat puternic pentru a scoate România dintr-o oarecare izolare și de a o plasa pe harta intereselor vitale ale UE la Marea Neagră  prin  prisma intereselor economice legate de hidrocarburile din zona caspică. La fel de importantă ca semnarea de către șefii celor două diplomații a acordului privind instalarea elementelor scutului antirachetă american în România este adoptarea de către președintelui SUA Barack Obama și președintele României Traian Băsescu a „Declarației comune privind parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea“. Acest document prevede punctual domeniile în care  cele două state își vor pune în aplicare parteneriatul strategic.“Declarația este un document politic care fixează liniile parteneriatului strategic România – SUA pentru următoarele decade. Este, cred eu, un parteneriat strategic în care ambii parteneri câștigă, iar România are șansa participării la proiecte româno-americane care să facă transferul de tehnologie, de cercetare în economia românească“, a declarat ieri președintele Traian Băsescu la sosirea pe aeroportul Otopeni.

Investiții și creștere economică

În plan economic, acest document își propune sporirea schimburilor comerciale între cele două țări precum și volumul investițiilor în țara noastră. Deja firmele americane activează în România în agricultură, minerit, energie industria auto sau petrol. Numai în domeniul agriculturii firmele americane care activează în România au înregistrat o cifră de afaceri de circa 1,5 miliarde de euro. Acest lucru a presupus crearea a mii de locuri de muncă și taxe și impozite pentru statul român. De asemenea, în zona petrolieră gigantul american Exxon Mobile face deja explorări în Marea Neagră și este dispus să investească în primă fază circa 100 de milioane de dolari în exploatare. Totodată, Ford a promis investiții de peste 675 de milioane de dolari la Craiova, promisiune pe care oficialii acestei uzine promit să o onoreze odată cu deblocarea situației financiare precare de la nivel mondial. Documentul adoptat marți seară de către Obama și Băsescu prevede ca în anii următori să se accelereze „comerțul și investițiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunitățile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieței, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparență și integritate publică“. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi , a anunțat oficial marți  în cadrul conferinței de presă cu Hillary Clinton, deschiderea unei fabrici IBM în România, el spunând că România așteaptă și alte investiții de acest gen. „SUA sunt deja unul dintre cei mai importanți investitori străini în economia româneasca. Așteptam să creștem volumul acestora, incluzând deja luata decizie privind o fabrică IBM care va fi creată în Romania și care este de așteptat că va genera circa 3.000 de locuri noi de muncă“, a spus Baconschi, referindu-se la centrul IBM.

Alternativa energetică

Nici aspectul securității energetice nu a fost ocolit în condițiile în care SUA este principalul promotor al gazoductului Nabucco care va asigura o sursă alternativă de energie pentru Europa, fapt ce va sparge monopolul gazelor deținută de Rusia care nu de puține ori a folosit arma energetică pentru a-și promova interesele și pentru a-și atinge scopurile politice. Deși România nu este neapărat o țară dependentă de gazul rusesc, reușind să își asigure singură circa două treimi din consumul anual, poziția strategică a țării noastre o poate transforma într-un punct nodal pentru transportul gazelor provenite din zona Mării Caspice înspre Europa via Marea Neagră. De asemenea, în acest document este stabilită de cele două părți, ca domeniu de cooperare extinsă, „securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversității surselor și rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea rețelelor inteligente, studierea surselor neconvenționale de energie, inclusiv gazul de șist, precum și urmărirea surselor alternative de energie curată și liberalizarea piețelor în vederea atragerii de noi investiții în sectorul energiei“. De asemenea, România are relații foarte bune cu țări precum Azerbaidjanul și Turkmenistan, țări ce ar putea pompa gaz atât în Nabucco, cât și în AGRI, un alt proiect inițiat de România pentru a aduce în UE gaz sub formă lichefiată în terminalul de la Constanța în vase ce vor circula dinspre portul georgian Batumi de la Marea Neagră.

Sprijin pentru Visa Waiver

Un punct extrem de important pe agenda bilaterală dintre cele două țări îl reprezintă programul Visa Waiver care aduce cu sine eliminarea obligativității vizelor de SUA pentru cetățenii români. Accederea în acest program reprezintă un interes deosebit pentru București care face lobby de ani de zile pe lângă Washington pentru atingerea acestui deziderat. Președintele Barack Obama sprijină legi inițate de congresmeni pentru modificarea criteriilor de admitere în programul Visa Waiver, documentele cerând țărilor aspirante să își ia angajamentul de a spori cooperarea cu SUA în domeniul combaterii terorismului. „Președintele Obama a aprobat legi inițiate în comun de mai mulți membri ai Congresului. Aceste legi ar modifica criteriile pe care trebuie să le îndeplinească țările pentru a fi admise în programul Visa Waiver, cu scopul de a garanta aprecierea cuvenită aliaților puternici. Legislația cere țărilor aspirante la statutul de membru al programului Visa Waiver să își ia angajamentul de a spori cooperarea cu SUA în domeniul combaterii terorismului. Ne dorim ca România să îndeplinească acest obiectiv“, se arată în textul declarației semnate de cei doi președinți laa Casa Albă. Acest lucru este încurajator în condițiile în care rata de obținere a vizei a scăzut de la 26% în 2009 la 24,8 în 2010, potrivit MAE. De asemenea, textul declarației mai cuprinde și o relansare a legăturilor culturale dintre cele două țări și a activităților sociale în România. Menționăm că de circa 20 de ani, în România activează voluntarii americani de la Corpul Păcii (Peace Corps) care până în prezent a legat circa 1.000 de parteneriate de succes între voluntari americani si organizații românesti care asigura diverse servicii de la predarea limbii engleze până la construcția de locuințe pentru familiile defavorizate.

Noi standarde militare

O componentă importantă a acestei declarații comune care consfințește într-un document parteneriatul strâns româno-american este cea a securității militare care vorbește de securitatea sporită pe care România a va avea de acum înainte. Acest proiect de securitate conferă României practic cel mai înalt grad de securitate din istoria sa. Amplasarea celor 24 de rachete de tip SM-3 în comuna Deveselu din județul Olt reprezintă o investiție de circa un sfert de miliard de dolari numai pentru acești interceptori tereștrii care valorează fiecare, la prețul pieței, circa 10 milioane de dolari. De asemenea, americanii au promis și alte investiții conexe în această zonă. Pe lângă acest aspectul, prestigioasa revistă americană „Star and Stripes“ scria recent că în condițiile închiderii bazei americane de la Manas din Kârghistan în perspectiva lui 2013, SUA s-ar putea reorienta spre baza aeriană de la Kogălniceanu pe care România o pune la dispoziția forțelor americane. De aici s-ar putea realiza transportul pentru aprovizionarea trupelor coaliției din Afganistan. În urma instalării acestui sistem, România ar putea beneficia de prețuri mai bune pentru achiziționare de avioane multirol de tip F 16 iar prezența șeful SMG generalul-maior Ștefan Dănilă și a ministrului Apărării Gabriel Oprea la Washington în cadrul acestei delegații române la Washington certifică acest lucru.
„Intenționăm să lucrăm împreună la o abordare regională care poate ajuta statele europene interesate să își modernizeze forțele aeriene“, notează Declarația comună.

Implicații geopolitice

Nu în ultimul rând, acest acord militar va conferi României o nouă calitate geostrategică la Marea Neagră. Cunoscută ca un „lac rusesc“ în trecutul Uniunii Sovietice, Marea Neagră se transformă de facto într-un fief al NATO și va reconfigura echilibru de putere în acestă zonă. Din cele șase state riverane la Marea Neagră, deja trei dintre cele ele (România, Bulgaria și Turcia) sunt membre NATO iar Georgia este un candidat serios la această poziție cu o conducere proocidentală. Pe lângă România, SUA pregătește instalarea radarului antirachetă în Turcia, variantă acceptată de către Ankara la începutul lunii septembrie. Acesta va fi instalat în provincia Malatya (sud-estul țării -n.r.). „Lucrările juridice și pregătirea terenului care va găzdui radarul au fost încheiate (…). Acesta va fi instalat la Kurecik“, potrivit unui comunicat al Ministerului turc al Afacerilor Externe. Această provincie găzduiește deja o bază aeriană turcă și forțe terestre. În trecut, un complex de radare americane al căror control a fost transferat ulterior armatei turce se afla la Kurecik. Potrivit televiziunii de știri NTV, generali turci vor face parte din comandamentul bazei care va găzdui radarul. Acesta urmează să fie operațional înainte de sfârșitul anului, a precizat NTV. Cu cele două elemente extrem de importante amplasate în zona Mării Negre , această regiune va fi întărită iar amenințările  vor putea fi mai ușor combătute de NATO. Deși scutul antirachetă are un rol defensiv, Rusia nu este de acord cu acest lucru și insistă că acest sistem este îndreptat împotriva Rusiei. Odată cu această semnare și pusă în fața faptul împlinit Rusia își schimbă retorica. Instalarea elementelor antirachetă americane în România nu va destabiliza balanța militară strategică, însă reprezintă o decizie unilaterală, aprecia ieri Konstantin Kosacev, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei, potrivit radioului Vocea Rusiei. „Acordul în domeniul sistemului antirachetă dintre SUA și România trebuie privit atât din perspectivă militară, cât și politică. Din punct de vedere militar, acest acord permite instalarea unor elemente care pot contracara rachete cu raze medii de acțiune, pe care Rusia nu le deține. Acest sistem nu poate intercepta rachete intercontinentale. De aceea, vreau să subliniez că nu va fi destabilizat echilibrul strategic“, precizează Kosacev. În realitate, odată instalat acest sistem, puterea  Rusiei va scădea în zona Mării Negre, regiune percepută ca brâul clasic de securitate al Moscovei. Nici conflicte înghețate nu vor mai rămâne pentru prea mult timp focare de instabilitate la frontierele NATO. În declarația comună se arată că „România și SUA, parteneri strategici, au identificat o serie de domenii în care își propun consolidarea cooperării, printre acestea numărându-se dezarmarea, neproliferarea nucleară, combaterea terorismului dar și căutarea de soluții pentru conflictele înghețate și îmbunătățirea cooperării NATO-UE“. Cel mai apropiat focar de acest fel de află la numai 200 de kilometri de granița UE și NATO, pe Nistru. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Victoria Nuland, a declarat ieri că SUA se declară mulțumite de întrevederea premierul de la Chisinau, Vlad Filat cu liderul separatist Igor Smirnov, în urmă cu câteva zile,  în Germania.
Pentru România acest parteneriat strategic poate însemna începutul unei relații bilaterale fructuoase din care România ar ieși câștigată din punct de vedere politic, economic și militar, în timp ce Statele Unite și-ar asigura un avanpost împotriva terorismului și un punct de sprijin solid pentru politica promovată în zona Caucazului și a Asiei Centrale, acolo unde interesele Europei și ale Americii converg. Și nu în cele din urmă, actuala politică a echipei de la Cotroceni, corelată cu eforturile  MAE acolo unde încă o data s-a distins tânărul diplomat Bogdan Aurescu, va rămâne în paginile istoriei pentru oficializarea așezării României pe axa Washington-București în ciuda unor epigoni ai vieții politice interne care pun interesul de haită mai presus de cel național.   

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.