Acasă Life Porcul, cel mai bun prieten al omului

Porcul, cel mai bun prieten al omului

DISTRIBUIȚI

De peste 10.000 de ani, omul și porcul trăiesc în strânsă relație. O analiză a genomului porcului, publicată miercuri în revista Nature, cea mai completă realizată vreodată, dezvăluie noi analogii ale porcului cu omul, confirmând recurgerea la acest animal ca model pentru cercetări biomedicale, scrie belga.be.
'Articolul este rezultatul unei colaborări internaționale de peste zece ani', spune David Milan, șeful departamentului de genetică animală de la Institutul științific de cercetare agronomică (INRA), unde a fost creat Consorțiul internațional pentru secvențierea genomului porcului.
Oamenii de știință au comparat genomul porcului domestic (Sus scrofa domesticus), care se găsește în gospodării și ferme, cu cel de la zece rase de mistreț din Europa și Asia. Ei l-au mai comparat și cu genomul uman, ca și cu cele ale șoarecelui, câinelui, calului și vacii.
Porcul și ruda sa, mistrețul, au multe puncte comune cu oamenii: știu să se adapteze, colonizează teritorii și adesea își strică propriul habitat.
Porcul este apropiat de om și din punct de vedere anatomic și fiziologic și este deja utilizat pentru îngrijirea medicală a oamenilor, în chirurgia cardiacă (valvele aortice), producerea de heparină (anticoagulant), etc. Această apropiere recomandă porcul ca pe un bun candidat pentru grefa de organe.
Analiza genomică dezvălui noi similitudini cu omul care l-a domesticit acum 10.000 de ani. Cercetătorii au identificat la animal un număr de mutații implicate în bolile umane, cum ar fi obezitatea, diabetul, Parkinson sau Alzheimer. Prin urmare, porcul ar putea fi un 'model util' pentru studierea acestor boli umane, spune cercetătorul Alan Archibald de la Universitatea din Edinburgh. În domeniul creșterii animalelor, analiza genomului porcului ar putea favoriza selecția unor animale care să dea carne de calitate mai bună, cu costuri mai mici și cu impact mai redus asupra mediului.
Strămoșii porcului domestic au apărut în sud-estul Asiei între 5,3 și 3,5 milioane de ani î.e.n. și au înaintat spre Eurasia. Compararea mistreților asiatici și europeni dezvăluie o sciziune acum circa un milion de ani și diferențe genetice, așa încât ar putea fi considerați subspecii distincte.
Studiul genelor care determină caracteristicile porcului ar putea permite înțelegerea împrejurărilor în care animalul a fost domesticit de om. Capacitatea lui de a mânca ceea ce omului nu îi place ar putea fi un motiv, arată cercetătorii. Pentru că, deși porcul are un număr mai mare de gene olfactive (1.301) decât omul sau alte mamifere, datorită cărora simțul mirosului este mai bun – de altfel este folosit de om pentru a căuta trufe -, simțul gustului lasă mult de dorit. Analiza genomică arată că porcii au mai puține gene pentru identificarea gustului amar decât oamenii și că genele implicate în perceperea anumitor gusturi sărate sunt diferite la porc și la om. Astfel, porcul poate înghiți alimente foarte sărate sau considerate respingătoare de oameni, încheie belga.be.

Geo Ioanid

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.