Fenomenul rasist-xenofob este în continuă creștere în Federația Rusă, spre disperarea autorităților care se confruntă cu o creștere graduală a cazurilor în care diverse grupări extremiste comit agresiuni fizice, de multe ori acestea transformându-se în crime de o violență rară. Atât poliția, cât și serviciile secrete ruse lucrează foarte intens la stoparea acestui fenomen ce a luat amploare după căderea Uniunii Sovietice. Numai în 2009, 31 de persoane au fost ucise la Moscova în urma a circa 62 de atacuri comise pe motive rasiale asupra imigranților ce trăiesc în capitala rusă, potrivit poliției moscovite. „Numai anul trecut, s-au înregistrat 62 de atacuri împotriva imigranților din ex-republicile sovietice, dintre care 26 mortale și 25 de cazuri de agresiuni, cinci dintre acestea din urmă având un rezultat mortal“, a declarat șeful poliției de la Moscova, Vladimir Kolokolțev, citat de RIA Novosti. Oficialul rus a mai precizat că până în prezent au fost destructurate zeci de astfel de grupări de sorginte extremistă. Nu mai puțin de 33 de persoane au fost arestate în urma a 34 de anchete în care principala acuzație era crima pe motive rasiale. Statisticile la nivel național arată că în Rusia s-au comis aproximativ 300 de crime în urma unor astfel de atacuri xenofobe. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Rusia este țara unde trăiesc peste 100 de grupuri etnice. În august 2006, Artur Ryno, un elev de 18 ani care făcea parte dintr-o astfel de grupare extremistă, recunoștea că a ucis singur 37 de oameni. El și-a motivat atunci crimele prin faptul că ar fi „curățat orașul“. Dar cazul lui Artur Ryno nu este singular. În 2006, un student senegalez a fost ucis cu o pușcă decorată cu un simbol al „svasticii“ naziste. La fel, în 2004, un student vietnamez a fost înjunghiat de 18 adepți ai curentului „Skinhead“.
Cauzele extremismului rusesc
Acest fenomen este intens cercetat de către autoritățile ruse, dar și de sociologi, care încearcă să ofere răspunsuri și alternative la acest val de violențe. „Unul dintre motivele pentru care se întâmplă astfel de ciocniri interetnice este lipsa unui sistem educațional. Xenofobia ar trebuie eliminată încă din copilărie. În timpul perioadei sovietice, astfel de programe existau, dar după căderea Uniunii Sovietice și odată cu creșterea afluxului de imigranți străini în Rusia, situația s-a înrăutățit“, este de părere Vladimir Novitsky, sociolog al centrului Societatea Internațională pentru Drepturile Omului de la Moscova, citat de „Russia Today“. În schimb, organizațiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului dau vina pe autoritățile naționale. Amnesty International a acuzat în repetate rânduri sistemul juridic din Rusia, care trece prea ușor cu vederea această problemă. Potrivit experților acestei organizații nonguvernamentale, în Rusia, rasismul este scăpat de sub control. Aceștia adaugă că „poliția și procurorii transformă din rutină crimele și agresiunile săvârșite de agresorii «skinheads» în pedepse mai ușoare, precum huliganism“.
Fasciști și anti-fasciști
Într-o analiză făcută în urmă cu circa o lună de zile, jurnalistul rus Ruslan Gorevoy, citat de Internet Centre Anti Racism Europe (ICARE), afirmă că grupurile extremiste nu sunt conduse de principii ideologice. „Fasciștii și anti-fasciștii din Rusia de astăzi folosesc tactici similare, pe care toată lumea le putea observa, și anume nu adversari nonpolitici, ci mai degrabă două bande de bătăuși“, precizează Gorevoy. Cu toate acestea, grupurile neonaziste din Rusia sunt caracterizate ca fiind islamofobe, antisemite, rasiste și xenofobe vizavi de cetățenii de origine asiatică. Ideologia lor izvorăște din conceptul de apărare a identității naționale ruse și se ghidează după sloganul „Rusia pentru ruși“. Dar nu numai persoanele din aceste grupuri extremiste se bazează pe această sintagmă. Un sondaj de opinie făcut luna trecută de către Centrul independent Levada indică faptul că 54% dintre ruși susțin ideea „Rusia pentru ruși“.
