Procesul desfășurat zilele acestea la Haga, în care România și Ucraina își dispută 12.000 de km pătrați din platforma continentală a Mării Negre are mai multe mize. Prima, cu certitudine, este una economică, rezervele minerale din suprafața disputată de cele două țări, putând asigura independența energetică a României pentru aproximativ 18 ani. Iar acest lucru nu este de ici de colo atunci când toată Europa stă la mâna Kremlinului. Dar, dincolo de această miză, repet, extrem de importantă pentru România, rămâne miza politică și diplomatică a acestui război juridic internațional. După ce ne-am făcut de râs în Europa și nu numai, cu ministrul-gafeur Cioroianu, care se trăgea de șireturi cu Regele Spaniei și nu era în stare să îngaime în engleză decât yes, of course și my friend, diplomația românească are șansa să demonstreze că prezența lui Cioroianu la Ministerul de Externe a fost un accident de parcurs, datorat în exclusivitate lui Tăriceanu, care a ținut să-l impună pe acesta în ciuda opoziției publice a președintelui Băsescu. Echipa care reprezintă România în acest proces are nu numai misiunea de a face piept propagandei de tip sovietic a ucrainienilor care, în lipsa unor argumente juridice, scot la înaintare o insulă pustie pe care o declară paradisul Mării Negre, ci și sarcina de a arăta că diplomația românească este urmașa lui Nicolae Titulescu, președintele Ligii Națiunilor, și nu a politrucilor care au ajuns conjunctural în fruntea Ministerului de Externe.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
