Asociația Ad-Astra critică Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare 2022-2027

Stimate domnule ministru,

Asociaţia Ad Astra salută progresele înregistrate în elaborarea şi adoptarea Strategiei Naţionale de Cercetare-Dezvoltare 2022-2027, sub forma SNCISI, şi a planului naţional IV de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Prin această scrisoare deschisă, vă semnalăm însă absenţa ţintelor de rezultat din ambele documente, nerespectarea prevederilor legale privind specificarea bugetelor planului naţional şi a programelor componente precum şi faptul că, aşa cum se prezintă, acţiunile din aceste două documente nu pot fi finanţate decât parţial din alocările bugetare de cercetare-dezvoltare, unele nefiind de această natură.
Dacă sunt adoptate aşa, credem că vor trebui găsite surse suplimentare de finanţare.

În finalul scrisorii propunem adoptarea unor completări de mică întindere, ce ar putea corecta aceste lipsuri.

Astfel, lecturând proiectele celor doua documente, am observat prezenţa unui angajament privind nivelul de finanţare la nivelul strategiei naţionale, menţionat şi în proiectul de plan naţional.

În planul de acţiune ataşat strategiei sunt menţionate bugete aferente obiectivelor generale, bugete care însumate dau aproximativ 35 miliarde lei, pe toată durata strategiei, ceea ce corespunde aproximativ sumei evocate în proiectul de plan, de creştere anuală cu 0,14% din PIB, atingând aproximativ 1% din PIB în 2027. Ambele cifre sunt similare ţintei de 1% din PIB la care s-a angajat România în ce priveşte indicatorul GBARD, indicator definit în Manualul Frascati şi raportat de INS şi prin care este evaluată cercetarea publică dintr-o ţară, pe plan mondial.

De asemenea, în secţiunea de viziune, proiectul de strategie include o serie de indicatori şi ţinte, cum ar fi numărul de cercetători la 1000 de persoane angajate, indicatori OECD/UE, cu ţinte care reflectă ambiţia României de a nu mai permite agravarea decalajului faţă de media UE, ţinte care ar fi realizate atât prin strategia statului cât şi prin contribuţia sectorului privat. Realizarea acestei ambiţii ar însemna că, în 2027, măcar, decalajul între România şi media UE ar rămâne la nivelul la care este astăzi.

Problema gravă a celor doua proiecte de HG este că nu e stabilită legătura între (1) ţintele de finanţare şi rezultate la nivel macroeconomic, naţional, din viziune, şi (2) ţintele de rezultat şi impact aferente strategiei şi instrumentelor sale, ţinte care lipsesc cu totul.

Altă problemă este că cheltuielile anticipate în proiectul de strategie par a fi compatibile cu o creştere către 1% din PIB, dar de fapt se referă doar în parte la cheltuieli de
cercetare-dezvoltare, după cum devine imediat evident din compararea acţiunilor propuse în strategie cu activităţile menţionate în capitolele II şi XII din Manualul Frascati. Nu ştim cât din bugetul anticipat pentru strategie se încadrează în GBARD, pentru că nu este specificată această componentă.

Acestor cheltuieli anticipate nu le sunt asociate ţinte de rezultat, nici în ansamblu, nici în ce priveşte componenta de cercetare-dezvoltare. Nu aflăm, cu alte cuvinte, cât urmăreşte să realizeze România din ţintele totale ale viziunii 2027 prin instrumentele strategiei şi prin ansamblul acestora.

Cheltuielile totale ale planului naţional nu sunt menţionate. Nu apare nici detalierea acestor cheltuieli pe programe. Ţinta GBARD la nivel naţional, reafirmată în proiectul de plan, nu înseamnă nimic specific privind bugetul planului naţional. Nu aflăm nici cât va fi acest buget, nici cât va reprezenta cercetare-dezvoltare.

Această situaţie este insuficientă pentru satisfacerea legii, deoarece OG57/2002 impune stabilirea nivelului bugetului planului naţional, o dată cu planul naţional, la art 53, pe care îl reproducem parţial:

” ART 53. (1) În vederea asigurării finanţării în sistem competiţional, pe programe, a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare elaborează, planifică şi execută:
a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului naţional, detaliat pe programele componente, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului o dată cu aprobarea Planului naţional; … „

Confruntând acţiunile din planul naţional cu categoriile din Manualul Frascati ediţia 2015 observăm că proporţia celor care nu pot fi încadrate la cercetare-dezvoltare este considerabilă, iar proporţia celor care reprezintă în mod clar cheltuieli de cercetare-dezvoltare este destul de mică, o altă parte fiind în dubiu.

Cu alte cuvinte, şi în cazul planului naţional, o parte, posibil substanţială, din cheltuieli nu vor fi de cercetare-dezvoltare şi prin urmare nu pot fi alocate în capitolul 53 de bugetul de stat (cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare). Ar trebui stabilit, atunci, de unde vor fi finanţate acestea.

În sfârşit, cum am menţionat mai sus, şi din planul naţional lipsesc ţintele de rezultat şi impact, de fapt ţintele de orice fel, atât la nivelul întregului plan cât şi la nivel de programe.

În concluzie, proiectul de plan naţional nu planifică de fapt cheltuieli bugetare şi nici ce se va obţine din acele cheltuieli, ca să nu mai vorbim de cum se vor desfăşura în timp.

Pentru a corecta această situaţie, pentru satisfacerea cerinţelor OG57/2002, art. 53, şi a bunelor practici privind planificarea strategică–pe care le putem observa, solicitate de UE, la întocmirea PNRR şi a programelor operaţionale, de exemplu–vă propunem să
dispuneţi întocmirea, inserarea în proiectele de plan şi strategie, publicarea şi adoptarea următoarelor:

(1) bugetul planului national IV pe toata durata lui, defalcat pe programe (conform art 53 din OG57/2002), şi defalcat şi pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare vs. alte cheltuieli, cu indicarea capitolelor de la bugetul de stat din care se vor acoperi aceste alte cheltuieli;

(2) stabilirea de ţinte de rezultat şi de impact, în primul rând a contribuţiilor la ţintele din viziunea strategiei, pentru strategia naţională şi pentru toate instrumentele acesteia: planul naţional, programele operaţionale menţionate în strategie, PNRR, planurile
sectoriale–inclusiv ale Academiei Române, (bugetele atrase din România de la) programul Horizon şi alte planuri şi programe;

Considerăm că acestea ar putea fi prezentate într-un tabel sinoptic care sa cuprinda, pe coloane, instrumentele strategiei şi, pe linii, bugetele totale, bugetele totale defalcate pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare/cheltuieli care nu sunt de cercetare-dezvoltare, ţintele de rezultat şi impact la principalii indicatori din viziunea strategiei–astfel încât să se vadă cu cât se anticipeaza să contribuie fiecare instrument (plan) la realizarea viziunii şi cum se
corelează aceste contribuţii cu bugetele anticipate a fi cheltuite prin fiecare instrument.

(3) indicarea sursei de finanţare (adică a capitolelor bugetului de stat) alta decât `cercetare fundamentala şi cercetare-dezvoltare’ din care se vor finanţa cheltuielile care nu sunt de cercetare-dezvoltare în strategie şi în planul naţional, şi cuantumul acestora
(eventual tot prin tabelul menţionat mai sus);

Cu deosebită consideraţie,

membrii Asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români.