În cazul Naidin împotriva României, CEDO a stabilit, în unanimitate, că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie), în conjuncție cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, informează un comunicat al CEDO transmis marți.
Cazul viza o decizie de interzicere ca fostul informator al Securității să ocupe un post public.
CEDO a luat notă de o decizie a Curții Constituționale conform căreia interzicerea foștilor colaboratori ai poliției politice de la a fi angajați în serviciul public este justificată prin loialitatea care se așteaptă de la toți funcționarii față de regimul democratic.
Curtea a reiterat că statele, ca principiu, au un interes legitim în a reglementa condițiile de angajare în serviciul public. Un stat democratic are un interes legitim în a le cere funcționarilor să dea dovadă de loialitate față de principiile constituționale pe care a fost fondat statul.
Între 1990 și 1991, Petre Naidin a fost subprefect al județului Călărași. El a fost ales apoi membru în Parlament, unde a servit timp de trei mandate, până în 2004. În 2000, când Naidin candida pentru cel de-al treilea mandat de parlamentar, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) i-a verificat trecutul candidatului, pe baza unei legi adoptate în 1999.
CNSAS a concluzionat că, între 1971 și 1974, Naidin a colaborat cu Securitatea, fosta poliție politică din timpul regimului comunist.
Fostul parlamentar a contestat decizia CNSAS la Curtea de Apel București, care i-a respins apelul. În 2003, Guvernul a redactat un proiect de lege privind combaterea corupției și nevoia de transparență în serviciul public. Proiectul, care a devenit apoi lege, avea un nou paragraf la Articolul 50 al Legii 188/1999 privind statul funcționarilor publici, interzicându-le persoanelor descoperite că au lucrat cu poliția politică de a fi angajate în serviciul public.
În 2004, spre sfârșitul mandatului său de parlamentar, Naidin a încercat să ocupe din nou un post de funcționar public și a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să-i treacă numele pe o listă de rezervă pentru subprefecți. La 1 octombrie 2004, Agenția i-a refuzat solicitarea, bazându-se pe prevederile legii, așa cum a fost ea amendată în 2003, privind interdicția ca foștii colaboratori ai Securității să ocupe o funcție publică.
Naidin a contestat în instanță răspunsul Agenției și a inițiat un apel de neconstituționalitate la Curtea de Apel București în privința Articolului 50 din lege, modificat în 2003. El a spus că este vorba de o discriminare nejustificată în privința accesului la serviciul public.
La 24 ianuarie 2006, Curtea Constituțională a stabilit că prevederile vizate sunt compatibile cu Constituția. Printr-un verdict al Curții de Apel de la 11 aprilie 2006, menținut de o decizie finală de la 23 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitările petiționarului au fost respinse.
Naidin a sesizat CEDO la 24 august 2007.
Prin decizia anunțată marți, CEDO a stabilit că tratamentul diferențiat aplicat lui Petre Naidin a respectat obiectivele legitime de a proteja securitatea națională, siguranța publică și drepturile și libertățile celorlalți. Pentru a evita o repetare a trecutului, statul român trebuie fondat pe o democrație capabilă de a se apăra, notează CEDO
În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Curtea a precizat că posibilitatea ca solicitantul să poată fi angajat în sectorul privat și chiar în companii cu potențiale implicații pentru interesele economice, politice și de securitate ale statului nu a fost supusă niciunei restricții de către stat. De asemenea, nu i-a fost interzis accesul la o poziție în alte zone ale sectorului public care nu implică exercitarea unei autorități publice.
Aceste considerații au fost suficiente pentru ca CEDO să stabilească faptul că nu a existat o încălcare a Articolului 8 (dreptul de respectare a vieții private și a vieții de familie), în conjuncție cu Articolul 14 (interzicerea discriminării) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
