De ce s-ar putea amana aderarea Romaniei la UE?

Romania a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana (UE), urmand ca teoretic la 1 ianuarie 2007 sa devina membra a Uniunii Europene. Practic insa, termenul ar putea fi amanat daca se activeaza asa-numita clauza de salvgardare, cu alte cuvinte contractul dintre Bucuresti si Bruxelles nu va fi aplicat cu data prevazuta daca Romania nu-si va rezolva problemele din justitie sau de la capitolul concurenta.

Amanarea aderarii ar putea avea loc nu doar din cauza intarzierii reformelor autohtone, ci si din retinerile tot mai evidente ale unor reprezentanti ai Uniunii Europene. Experienta primului val de aderare cu state care la vremea primirii nu erau prea pregatite, majoritatea sarace, cu economii mult mai slabe decat ale tarilor cu vechime in Uniune a creat ingrijorare in randul europenilor. Primirea acestora a insemnat investitii mari, platite din buzunarele unor tari ca Franta si Germania, de pilda, ceea ce a dus la slabirea economiilor acestor tari, deficite bugetare, somaj. O alta teama dezbatuta in interiorul UE se refera la numarul mare de imigranti si forta de munca ieftina care invadeaza tarile europene. Respingerea Constitutiei Europene in Franta si Olanda este un prim semnal ca primirea Bulgariei si Romaniei nu se va face prea usor. Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, tara care a preluat presedintia rotativa a UE de la inceputul acestei luni a admis ca exista posibilitatea ca aderarea de facto a Romaniei sa intarzie cu un an.

Acum doua saptamani, comisarul european pentru extindere Olli Rehn a repetat ca nu va ezita sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei cu an daca nu indeplinesc conditiile cerute: -Mesajul meu catre toate tarile candidate este ca trebuie sa respecte conditiile pana la ultima litera-. Progresele pe care le fac cele doua tari sunt atent monitorizate de UE, iar rapoartele acestor monitorizari vor fi date publicitatii la 25 octombrie, urmand ca in primavara viitoare reprezentantii Comisiei Europene sa prezinte un nou document, care ar putea declansa clauza de amanare. Oli Rehn precizeaza ca -acest mecanism de stricta monitorizare e menit sa asigure tarile membre ale Uniunii ca Romania si Bulgaria vor fi pe deplin pregatite in momentul aderarii-

Romania are restante in mai multe domenii, iar clauza poate fi activata mai ales daca sistemul judiciar nu se reformeaza, iar in domeniul concurentei nu se fac progrese. Bruxelles-ul are o lista cu intarzieri ale Bucurestiului la sapte capitole: lupta impotriva coruptiei este anemica, controlul frontierelor nu se apropie de stadardele UE, regimul subventiilor mai ales in sectorul siderurgic a iesit din grafic, legile pentru protectia mediului inconjurator nu se aplica, achizitiile publice nu respecta principiul licitatiilor, proprietatea intelectuala nu este bine reglementata, iar agricultura inregistreaza intarzieri atat in ceea ce priveste sistemul de plati computerizat pentru subventiile europene, cat si in aplicarea legislatiei fito-sanitare.

Cea mai mare problema a Romaniei, dupa cum a recunoscut si seful statului, este justitia. Pachetul de legi cu care guvernul si-a asumat raspunderea ar putea rezolva, pe moment, la nivel teoretic aceasta chestiune. Curtea Constitutionala ar putea retrimite insa in parlament aceste legi, care au fost reclamate de PSD, PRM si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acest lucru ar amana pana dupa raportul de tara reforma justitiei si ar putea activa clauza de salvgardare. Johnatan Scheele, ambasadorul UE la Bucuresti, a avertizat inainte de asumarea raspunderii ca acest pachet este esential in perspectiva aderarii, dar PSD si PRM par nemultumite de noile reglementari, la fel ca si judecatorii de la Inalta Curte. 30 dintre acestia ar fi nevoiti sa iasa la pensie potrivit noilor legi, in vreme ce activitatea celorlalti va fi evaluata anual.