Factura de energie termica nu mai poate fi agent electoral

– Romania nu are o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea sectorului energetic

– Reducerea facturii la energia termica pentru populatie – in sprijinul locatarilor de la blocuri PUR – propune initierea unui program national pe termen lung de reabilitare energetica a cladirilor existente

– Dupa 1990 s-a facut protectie sociala (si campanie electorala) pe seama sectorului energetic

– Avertisment: Romania tinde sa devina dependenta de importul de gaze si petrol

– Propuneri PUR pentru redresarea sectorului energetic

Incalzirea locala si cogenerarea – cel mai deficitar subsector energetic in Romania

Consiliul Mondial al Energiei (CME), intrunit in Romania anul trecut, a subliniat faptul ca incalzirea locala si cogenerarea produc pierderi serioase in sector in tara noastra.

In cazul particular al Romaniei, specialistii romani si straini au apreciat ca incalzirea locala si cogenerarea reprezinta cel mai deficitar subsector energetic, cu pierderi totale de 50-70%.

Principalele probleme ale sectorului de incalzire urbana si termoficarii sunt: ineficienta (pierderi mari, echipamente vechi, exces de capacitati), lipsa de profitabilitate (costuri neacoperite de pret, subventii, preturi distorsionate in favoarea gazelor si electricitatii, neincasari, lipsa de fonduri pentru reparatii si contorizare), probleme generale de management (politica locala controlata de politica nationala, necoordonare intre cogenerare, gaze si electricitate, absenta modelelor de restructurare, sustenabilitate insuficienta).

Vechimea medie a instalatiilor de producere, transport si distributie este mai mare de 20 de ani, randamentul echipamentelor de producere este 67-70%, iar pierderile in sistem de 30-35%. in ultimii cinci ani un numar de cca. 450.000 apartamente s-au debransat de la sistemul de incalzire centralizata, fie din incapacitate de plata, fie pentru a-si instala surse individuale de incalzire.

Cauzele blocajului financiar in energie

– managementul necorespunzator al unui numar important de operatori care nu au luat masuri pentru reducerea pierderilor, modernizarea sistemelor, cresterea incasarilor etc. si care in prezent raporteaza costuri foarte mari ale energiei termice furnizate;

– lipsa unor investitii semnificative in majoritatea oraselor pentru modernizarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana;

– lipsa unei strategii nationale cu privire la modernizarea, dezvoltarea sau orientarea acestor servicii in conformitate cu directivele UE si cu specificul climatic si de resurse al tarii;

– alinierea preturilor combustibililor (gaze naturale, pacura, carbune) la nivelul preturilor internationale, ceea ce a determinat cresterea costurilor de productie a energiei termice;

– cresterea numarului de familii cu venituri reduse si, ca urmare, acumularea unor datorii mari ale populatiei catre furnizorii de energie termica;

– incapacitatea de plata a unor agenti economici care au consumat energie termica si au ajuns ulterior in stare de faliment sau lichidare economico-financiara;

– incapacitatea institutiilor bugetare centrale si locale de a-si achita datoriile catre furnizorii de energie termica;

– debransarea unui numar important de apartamente de la sistemele de incalzire centralizata din motive economice, determinand dezechilibrarea sistemelor de distributie, cu implicatii asupra fiabilitatii sistemelor de alimentare centralizata cu caldura; de exemplu, in Baia Mare amplasarea deconectarii este 95%, iar in multe orase de marime medie peste 50% din apartamente au unitati individuale de incalzire.

Organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Publice Comunale, ANRSC, sau transferul a 18 centrale termoelectrice si de termoficare din proprietatea statului si administrarea SC Termoelectrica SA in proprietatea autoritatilor publice locale sunt cateva dintre masurile adoptate de guvern pentru reglementarea sectorului de incalzire publica si scoaterea acestuia din starea critica in care se afla. Ele nu pot suplini inexistenta unei strategii coerente, pe termen lung, privind dezvoltarea sectorului energetic.

De exemplu, transferul celor 18 centrale de termoficare de la SC Termoelectrica SA la autoritatile publice locale s-a facut la solicitarea organismelor financiare internationale in scopul asigurarii viabilitatii financiare a acestei societati nationale prin separarea celor doua activitati: producerea de energie electrica (profitabila) si producerea de caldura prin termoficare (devenita neprofitabila, datorita cauzelor mentionate mai sus).

Realitatea ne-a demonstrat ca transferul acestor centrale la autoritatile locale reprezinta un transfer de problema si nu o solutie: daca nu se iau masuri urgente, situatia incalzirii locale tinde sa se agraveze cu trecerea timpului, datorita experientei mai reduse a autoritatilor locale in gestionarea acestui gen de probleme tehnice, economice si financiare.

Institutii… in loc de strategii

Cele trei autoritati nationale de reglementare in domeniul energiei nu au functionat nici ele, pana acum, la parametrii doriti.

Intre ANRE (agentia pentru energie electrica si cogenerare), ANRGN (pentru gaze naturale) si ANRSC (intre altele, pentru incalzire urbana din centrale termice) s-a constatat o destul de slaba coordonare: apartenenta la ministere diferite; concurenta dintre gaze naturale si cogenerare, datorita absentei unor masuri, reglementari si semnale economice corecte de pret al energiei la consumatori au produs mutatii si perturbari greu de corectat prin compromiterea cogenerarii (solutie mai economica) in favoarea incalzirii individuale. Recent, aceste autoritati de reglementare au fost trecute in subordinea primului-ministru.

Eficientizarea energetica a cladirilor ar scadea costul intretinerii

Secretariatul Cartei Energiei, cu sediul la Bruxelles, a publicat recent o -Analiza detaliata a politicilor si programelor de eficienta energetica in Romania-, efectuata la nivelul anului 2002.

Potrivit datelor publicate, din consumul total mediu anual de energie al unui apartament de bloc, 75% este reprezentat de consumul pentru incalzire si apa calda menajera si de 85% in cazul unei locuinte individuale. Conform datelor IPCT, pierderile de caldura ale blocurilor cu pereti exteriori din beton, construite pana in 1991, au fost de cel putin doua ori mai mari in comparatie cu constructiile individuale din caramida.

In iarna 2001-2002, un numar de 2,35 milioane de locuinte din Romania au fost racordate la sistemele de incalzire urbana. Din totalul de 251 de localitati prevazute cu astfel de sisteme, 204 au fost operationale in anul 2000 si 179 in anul 2001.

Conform datelor de mai sus, consumul rezidential este al doilea ca importanta dupa industrie. Consumul specific de energie al cladirilor din Romania este de 2-2,5 ori mai mare decat al cladirilor din UE, unde dupa prima criza a petrolului din 1973 s-au dezvoltat programe ample in aceasta directie, privind eficientizarea energetica a cladirilor.

Cinci broaste pe un bustean

sau

Programul (?) pe termen lung de reabilitare energetica

Am primit de curand o carte de la o reputata firma internationala de consultanta, iar acolo am gasit o ghicitoare. Mi-a atras atentia pentru ca se poate aplica – cu succes – si politicilor de reabilitare a sistemului energetic romanesc: se spune ca cinci broaste stateau pe un bustean. Pentru ca era foarte cald si voiau sa se racoreasca, patru dintre ele au zis: hai sa sarim in apa. Intrebare: Cate broaste au ramas pe bustean?

Daca vorbim despre multele propuneri de reabilitare a domeniului energetic, dar vedem cum energia este din ce in ce mai scumpa si devine un lux pentru romani, avem raspunsul ghicitorii noastre: pe bustean au ramas tot cinci broaste, pentru ca de la intentie pana la punerea ei in practica este cale lunga.

Partidul Umanist considera ca pentru reducerea pierderilor de energie se impune cu necesitate elaborarea – de catre institutiile abilitate – a unui program national pe termen lung de reabilitare energetica a cladirilor existente, precum si instituirea unor norme obligatorii de consumuri energetice pentru constructiile noi. Despre asa ceva se vorbeste, dar o strategie nationala lipseste cu desavarsire.

Reabilitarea centralelor de cogenerare existente sau constructia unora noi reprezinta de asemenea o prioritate, in contextul in care instalatiile prezente sunt neperformante, cu costuri ridicate si durata de viata epuizata sau in curs de epuizare. Realizarea unor noi centrale de cogenerare, indiferent de marimea acestora, nu ridica probleme de tehnologie, disponibila astazi la parametri ridicati. Problemele sunt insa reprezentate de timpul de realizare, finantarea si garantiile oferite investitorilor. Sectorul energetic este caracterizat printr-o inertie mare. Investitorii (banci, fonduri, companii etc.) solicita, de regula, cel putin garantii comerciale sub forma de contracte de cumparare de energie pe termen lung la pret negociat, pe care Romania nu le-a oferit inca (desi cadrul legal exista), datorita opozitiei prezente a UE care recomanda mecanismele de piata si competitia.

Protectie sociala pe seama sectorului energetic

Ca populatia este saracita si ca pentru unii masina de spalat a devenit un simplu obiect de mobilier este o realitate. Multi oameni prefera sa foloseasca aparatura electrocasnica doar in cazuri de forta majora, din cauza preturilor ridicate in raport cu veniturile lor. Saracia afecteaza, in prezent, circa 45% din populatia tarii.

Guvernele care s-au succedat in fruntea tarii au mentinut pretul scazut la energia pentru populatie din motive sociale – sau electorale. Acest lucru s-a facut, din nefericire, in detrimentul dezvoltarii sistemului energetic.

Practic, s-a facut protectie sociala pe seama acestui sector.

Piata energiei este in Romania astazi nefunctionala din cauza nivelului scazut al preturilor energiei electrice si termice, mentinut coborat in mod artificial. Acest lucru a generat perioade lungi de recuperare a investitiilor, ele nefiind atractive pentru investitori. Dezvoltarea sistemului de incalzire urbana si cogenerare prin aceste mecanisme este astfel blocata.

Cu un venit mediu net de cca. 100 euro/persoana, o populatie activa de cca. 4,5 milioane persoane trebuie sa sustina cca. sase milioane pensionari. Populatia cea mai afectata ca nivel de trai sunt varstnicii, care cu o pensie medie de cca. 45 euro/persoana adesea nu mai pot acoperi nici facturile lunare de intretinere a locuintei.

Aceasta situatie a generat la populatia defavorizata un fenomen extrem de grav si de amploare si anume debransarea de la sistemele de incalzire centralizata din cauza incapacitatii de plata si acumularii datoriilor prin neplata.

Romania devine dependenta de importul de gaze naturale si petrol

Resursele de gaze naturale si hidrocarburi sunt pe sfarsite, context in care creste dependenta de importuri. Aceasta dependenta a fost in anul 2001 de 18% la gaze naturale si de 54% la petrol, iar cifrele indica faptul ca aceste valori vor creste, in viitor. La nivelul anului 2015, consumul de gaze naturale va fi acoperit in proportie de 30% din surse interne si de 70% din import, ducand la cresterea importanta a pretului la consumatori.

Avand in vedere structura de combustibili pentru incalzirea centralizata urbana si individuala, in care gazele naturale sunt preponderente, precum si procesele mentionate mai sus, de epuizare a rezervelor interne si de crestere a dependentei de import cu riscurile asociate, se impune in mod evident dezvoltarea unui program national de reducere a pierderilor pe tot lantul energetic (producere, transport, distributie, consumator final).

Acest program de eficienta energetica urbana ar avea efecte benefice asupra populatiei: ar reduce factura importurilor energetice, ar micsora cheltuielile de intretinere a locuintelor, ar diminua poluarea ambientala si ar crea locuri de munca; nu in ultimul rand, ar fi in totala concordanta cu politica energetica a Uniunii Europene.

Pe termen mediu si lung, Partidul Umanist sustine necesitatea elaborarii urgente (si aprobarii de catre guvern) a unei strategii privind modernizarea si reabilitarea serviciilor de incalzire urbana. Pentru fiecare localitate in parte este necesara elaborarea unor analize tehnico-economice cu privire la oportunitatea mentinerii in functiune a actualului sistem de incalzire centralizata sau de inlocuire a acestuia cu solutii alternative. Fara aceste masuri ne vom confrunta an de an cu probleme la plata intretinerii, cu imposibilitatea la plata, cu debransari masive.

Solutia de finantare este hotaratoare pentru rezolvarea acestor probleme, dar, din nefericire, si cea mai mare problema. Avand in vedere capacitatea redusa a populatiei de a sustine aceste proiecte, este necesara implicarea directa a guvernului, a Ministerului Finantelor Publice, a Ministerului Administratiei Publice, a autoritatilor locale in securizarea resurselor financiare.

Partidul Umanist propune, in acest sens:

– credite pe termen lung cu dobanzi reduse sau subventionate

– credite garantate, granturi si subventii pentru modernizari (si nu pentru consum)

– obligatiuni municipale, politici fiscale guvernamentale (taxe de mediu, reduceri si scutiri de taxe, credite fiscale, reducere TVA) etc.

Partidul Umanist se pronunta pentru si sustine implicarea guvernului in incurajarea accesului spre pietele de capital, prin accelerarea procesului de restructurare, liberalizare a preturilor, descentralizare si privatizare a companiilor de termoficare, avand in vedere faptul ca se pot aplica diverse modele de management si forme de proprietate.

Guvernul trebuie sa intareasca rolul autoritatilor locale in dezvoltarea sistemelor energetice locale.

Referitor la finantarea sistemelor de cogenerare si de incalzire locala guvernul trebuie sa incurajeze investitiile straine si sa asigure un cadru legislativ si de reglementare adecvat, sa elimine datoriile vechi, permitand astfel relansarea activitatii in bune conditii economice, sa finanteze subventiile sociale bine directionate si transparente, pe perioade scurte de timp, finantate din bugetul public.

In plan local, autoritatile trebuie sa ia masuri pentru izolarea termica a cladirilor si folosirea rationala a caldurii, trebuie sa incurajeze cogenerarea si, acolo unde este cazul, instalarea de centrale de dimensiuni mici care sa functioneze descentralizat.

Un factor important ar fi ca autoritatile locale sa nu se implice direct in activitati de exploatare, ci mai degraba sa incredinteze managementul companiilor de cogenerare si incalzire centralizata sectorului privat, in special companiilor de servicii energetice sau operatorilor cu experienta.

Propuneri PUR, in vederea imbunatatirii situatiei in domeniul energetic

– eliminarea progresiva a subventiilor incrucisate de orice natura

– promovarea de reguli corecte pentru reflectarea costurilor si a beneficiilor cogenerarii in pretul electricitatii si respectiv energiei termice

– transparenta tarifelor

– imbunatatirea serviciilor pentru consumatori (prin instalarea de contoare, izolarea termica, facturare adecvata)

– realizarea auditului energetic al cladirilor

– diferentierea pretului gazelor naturale furnizate consumatorilor industriali (la medie presiune) si populatiei (la joasa presiune).