Fauna canalului Bistroe, sacrificata pe altarul timpului si… banilor

Solutia constructiei senalului maritim ucrainean pe traseul canalului natural Bistroe din Delta Dunarii – asa-numita varianta A – a fost considerata, inca de anul trecut, ca fiind -solutia cea mai proasta- de catre forurile internationale de specialitate. Potrivit unui raport al Misiunii de Consultanta Ramsar -Rezervatia Biosferei Dunarii/Zona Ramsar Gura Chiliei-, formata din specialisti ai UNESCO si ai Conventiei Ramsar, Bistroe ar reprezenta optiunea cea mai distrugatoare -din cauza pagubelor pe care varianta A le-ar produce mediului inconjurator si a costurilor si timpului asociate cu demersurile care ar trebui intreprinse pentru luarea de masuri compensatorii, pe care necesitatile speciale de protejare a zonei afectate le impun-. Potrivit Misiunii, ce a purtat, in perioada 27-31 octombrie 2003, o serie de discutii cu experti si factori de decizie ucraineni pentru a analiza diferitele propuneri privind construirea canalului de navigatie in partea nordica a Deltei Dunarii, nici una dintre cele trei variante prezentate nu ar fi reprezentat o solutie ideala pentru ecosistemul Deltei, toate implicand un impact negativ asupra mediului, diferind doar amploarea acestor efecte. Ca atare, raportul sublinia necesitatea prevenirii acestor consecinte prin asa-numita politica a compensarii si recomanda adoptarea variantei C, considerata ca fiind cea mai fezabila atat din punct de vedere economic, cat si al protejarii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Confruntate cu determinarea guvernului ucrainean de a avea propria sa cale de tranzit maritim, organizatiile internationale de profil, precum UNESCO sau Conventia Ramsar, au incercat anul trecut sa gaseasca calea cea mai putin distructiva pentru habitatul faunei din zonele vizate de constructii. In ciuda faptului ca autoritatile de la Kiev aveau pe masa lor de lucru trei variante propuse pentru amplasamentul canalului respectiv, ucrainenii aveau sa prefere pe cea mai costisitoare pentru mediu – varianta A – pe bratul natural al Dunarii, Bistroe. Variantele B si C – redeschiderea bratului Ochakivsky, anterior folosit, respectiv construirea unei ecluze de la bratul Solomonov al Dunarii la Golful Zhebryanskaya din Marea Neagra, desi cu mult mai putin periculoase pentru rezervatie, au fost respinse datorita factorului timp implicat, mult prea mare pentru grabitele autoritati ucrainene, dar si datorita costurilor, semnificativ ridicate. Venita in Ucraina la invitatia Agentiei Nationale pentru Zone Protejate, din cadrul Ministerului Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina, misiunea a elaborat o serie de concluzii cu privire la impactul pe care cele trei variante le-ar putea avea asupra statutului si functionarii Rezervatiei Biosferei Dunarii Ucrainene, judecati ce nu au fost pe placul guvernului de la Kiev, care a ignorat, de altfel, recomandarile acesteia cu privire la necesitatea -efectuarii de urgenta a unui studiu impartial care sa acopere nu doar aspecte socio-economice, de navigatie ori geomorfologice, ci si aspecte referitoare la bio-diversitate (specii de vietuitoare si habitatele lor naturale)-.

Legea compensarii – recrearea habitatului in alta zona

Potrivit raportului misiunii, viabilitatea solutiei canalului -Bistroe- al Dunarii ar trebui sa fie cea mai putin sustinuta, de vreme ce Academia Nationala Ucraineana pentru Stiinta, responsabila cu administrarea Rezervatiei Biosferei Dunarii, considera ca aceasta varianta este de neacceptat, alte institutii, inclusiv numeroase ONG-uri din Ucraina si din strainatate specializate pe probleme de mediu, criticand, de asemenea, aceasta varianta. Principalele doua argumente impotriva variantei A se refera la pagubele de mediu pe care aceasta le-ar provoca, precum si la impactul nefavorabil pe care l-ar avea asupra zonei centrale a Rezervatiei Biosferei Dunarii si a Zonei Ramsar. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor si intreprinderea de stat Delta Pilot (Delta Lotsman) au fost de parere ca varianta A reprezinta solutia cea mai fezabila si cea mai economica, pretinzand ca impactul sau asupra mediului ar fi minim. Membrii misiunii au atras atentia asupra faptului ca varianta ar necesita deschiderea gurii fluviului catre Marea Neagra si efectuarea unor drenaje substantiale si constante in aceasta zona, situatie ce ar conduce la afectarea si la pierderea habitatului vital pentru pasarile acvatice aflate in perioada de reproducere sau crestere, care folosesc bancurile de nisip situate in aceasta zona. Mai mult, aceasta constructie ar afecta zonele de depunere a icrelor in apele de coasta de adancimi reduse (cu posibile consecinte dezastruoase pentru pescuitul local). Temandu-se de efectele dezastruoase ce ar putea aparea la nivelul faunei locale, misiunea a recomandat partii ucrainene recrearea, pe scara larga, a habitatului intr-un alt sector al Deltei Dunarii – in dreptul gurii de varsare a bratului Ochakivsky sau in Golful Zhebryanskaya – prin eliminarea instalatiilor portuare de la Ust-Dunyask, actiune care ar fi trebuit a fi pusa in practica -cel tarziu la data la care gura de varsare a canalului Bistroe ar incepe sa fie afectata de lucrarile de construire a canalului-.

B si C, risc marginal pentru mediu, gaura in buzunarele ucrainene

Insa, situatia de pe teren este in prezent alta. Lucrarile au demarat de cateva luni, timp in care autoritatile ucrainene nu au facut nimic pentru a compensa impactul asupra mediului, ignoranta si neglijenta care incepe deja sa-si faca simtite efectele. Asta si poate datorita faptului ca, potrivit estimarilor misiunii, pentru crearea sau reconstruirea unor habitate fragile in cadrul unor astfel de ecosisteme dinamice e nevoie de cativa ani, ani pe care cei de la Kiev nu sunt dispusi sa-i piarda din ratiuni economice. De acest lucru au fost constienti si membrii misiunii. Astfel, in raportul elaborat se recomanda abandonarea variantei A, pe motiv ca nu ofera o solutie rapida de constructie a canalului dorit. Pentru oficialii RAMSAR si UNESCO, alternativa B ar fi fost cea mai practica si cea mai larg acceptata solutie, pe termen scurt si mediu, adoptarea ei aducand beneficii socio-economice prin folosirea si reconditionarea infrastructurii deja existente – canalul folosit de ucraineni anterior, la care s-ar fi adaugat si instalatiile portului Ust-Dunaisk, in timp ce, pe termen lung, cea mai constructiva solutie ar reprezenta-o proiectarea unui canal in afara zonei dinamice a Deltei – varianta C (ecluza) sau o varianta imbunatatita a acesteia, putand oferi solutia realizabila cu un impact minim asupra mediului. Singura problema o reprezenta costul ridicat al investitiei, fapt care explica de ce presedintele Ucrainei, Leonard Kucima, si guvernul sau au preferat sa-si scoata parleala pe seama pestilor, pasarilor si animalelor a caror viata se afla in stransa interdependenta cu structura actuala a Estuarului Bistroe. La urma urmei, ce pot face necuvantatoarele, sa-i reclame la Curtea de la Haga?