In razboiul cu Irak, Romania si Bulgaria vor deveni -Stalpii Aliantei-

-Romania merita sa fie inclusa in rezolvarea problemelor ce confrunta astazi NATO-, spune James O*Brian, membru al Comitetului american pentru NATO. O*Brian este unul dintre arhitectii extinderii Aliantei Nord-Atlantice. Proaspat membru al Comitetului american pentru NATO, partener fondator al Grupului international de consultanta -Albright-, care aduna in jurul fostului secretar de stat un grup de oficialitati ale administratiei Clinton, O*Brian a ocupat, timp de un deceniu, pozitii importante in ierarhia diplomatica americana, fiind, printre altele, emisar special in Balcani al presedintelui Clinton si consilier principal al doamnei Albright, cu responsabilitati in sfera relatiilor euro-americane.

El sustinea, in urma cu cateva zile, intr-un interviu acordat postului de radio Europa libera, ca astazi, spre deosebire de perioada premergatoare primei largiri NATO, in 1997, Romania numara ani buni de experienta si o relatie practica, stransa cu Alianta, care sta la baza unei apropieri umane cu un efect foarte benefic. -As dori sa subliniez inca o data importanta contextului general. Pentru Statele Unite, astazi, securitatea este principalul obiectiv. Stim ca avem si vom avea nevoie de aliati in bataliile ce ni le rezerva viitorul. Cred ca este mai bine, dupa parerea mea, sa avem relatii stabile, pe termen lung, structurale cu acesti aliati, dezvoltand solutii comune la probleme comune. Acest tip de unanimitate a tuturor membrilor Aliantei nu exista in 1997, dar el exista astazi si cred ca dupa 11 septembrie, ca si inainte, in perioada conflictului din Kosovo, care a divizat opinia publica romaneasca, Bucurestiul s-a dovedit, in repetate randuri, capabil sa ia decizii critice in spiritul deciziilor militare ale Aliantei. Aceasta demonstreaza clar ca Romania merita sa fie inclusa in rezolvarea problemelor ce confrunta astazi NATO- a afirmat O*Brian.

Cu toate acestea, si astazi, in perspectiva unui razboi anuntat, marii aliati din Europa continentala ai SUA, Germania si Franta, vor mai intai sa capete lumina verde de la ONU. Nu-i mai putin adevarat ca America insasi pare divizata in perspectiva acestui nou razboi, surse guvernamentale si diplomatice sustinand ca un atac impotriva Irak-ului va avea efecte majore asupra economiei Statelor Unite.

Pe de alta parte, diversi oficiali americani, par sa fi ajuns la concluzia ca a venit, in sfarsit, timpul ca Romania si Bulgaria sa arate ce pot in acest context. Guvernantii romani par sa mai astepte doar semnalul Washingtonului pentru a se dovedi adevarati piloni NATO…

Una dintre temele fierbinti in ultimele luni la Washington este intentia Statelor Unite de a ataca Irakul intr-un viitor cat mai apropiat, operatiune avand drept ultim scop rasturnarea regimului de la Bagdad al dictatorului Saddam Hussein, considerat de americani unul dintre pericolele care ameninta grav securitatea Statelor Unite, in special dupa atacurile teroriste de anul trecut. In ultimele saptamani, oficialitati americane si observatori militari din capitala americana aduc tot mai des in discutie legatura din ce in ce mai stransa dintre procesul de extindere NATO si viitorul operatiunilor militare americane.

In ciuda informatiilor din presa americana, potrivit carora o noua campanie in Golf urmeaza sa demareze in aceasta toamna, o oficialitate din Pentagon, specialist in Europa de Est, a declarat recent ca atacul asupra Irakului va fi lansat, mai mult ca sigur, la inceputul anului viitor. Motivele acestei amanari sunt atat faptul ca Guvernul american are nevoie de timp pentru a finaliza un plan militar coerent, dar mai ales intentia Washingtonului de a se folosi de rezultatele summit-ului NATO de la Praga. -Statele Unite vor inchide ochii la coruptia si la celelalte probleme ale Romaniei si Bulgariei si va gandi inainte de toate strategic, datorita presiunilor neasteptate pe care le aduce planuitul atac asupra Irakului-, a declarat oficialitatea din Pentagon. -Nu trebuie sa fii un mare specialist militar ca sa vezi ca Turcia, Romania si Bulgaria vor fi piloni importanti in aceasta operatiune.-

Oficialitatea din Pentagon s-a referit la pozitia strategica a statelor mentionate, unde construirea de baze militare NATO este absolut necesara. -Raspunsul este simplu: Marea Neagra-, a adaugat oficialul american.

Philip H. Gordon, cercetator in programul de studii specializate in politica externa al Institutului Brookings din Washington, sustine, la randul sau, ca aliatii nord-americani si europeni ar trebui sa foloseasca summit-ul de la Praga pentru a adapta NATO la noile conditii politice. -Liderii Aliantei ar trebui sa continue procesul de extindere pentru a pregati aliati puternici-, a spus Gordon, fost director al departamentului de afaceri europene in Consiliul National de Securitate. -NATO ar trebui sa accepte toate tarile candidate care demonstreaza ca sunt democratii stabile angajate sa respecte valorile impartasite de toti membrii NATO-.

Fost director al Consiliului de Consultanta in probleme de Securitate in Administratia Reagan, Gary Schmitt, actualmente director executiv al organizatiei Project for the New American Century, spune ca Romania nu ar prezenta la prima vedere argumente solide pentru a fi acceptata in Alianta. -Daca Romania va intra in NATO, va intra la limita, si asta se va intampla in primul rand pentru ca Franta insista-, a declarat Schmitt. Insa nici el nu exclude ideea ca factorul strategic va propulsa Romania si Bulgaria in NATO. -Acest fapt a ajutat Turcia si Grecia si, sa nu uitam, aceste tari nu erau mari democratii-, spune Schmitt.

Cu toate acestea, este posibil ca NATO sa se pronunte impotriva aderarii Romaniei, daca pana in noiembrie intervin anumite probleme. -De exemplu, multe reforme pot fi abandonate ori tarile aspirante ar putea sa voteze impotriva alocarii de fonduri mai mari bugetului Armatei si asa mai departe-, a adaugat Schmitt.

Conform unui recent plan militar realizat de specialisti din Pentagon, Statele Unite ar urma sa trimita aproximativ 250.000 de militari in Irak, care vor ataca din trei directii. Atacul va fi sprijinit de ample operatiuni la sol si aeriene, precum si de forte speciale care vor incerca sa anihileze focoasele nucleare irakiene. In planul Pentagonului nu se fac insa referiri la posibilitatea ca fortele aliate sa participe la aceasta actiune.

Mai multi specialisti militari spun ca Washingtonul intentioneaza sa continue -politica militara pe cont propriu- dupa experienta din Afganistan, care a scos in evidenta diferenta imensa dintre capacitatea de lupta a Statelor Unite si cea a aliatilor sai europeni.

Insa o alta opinie in randul strategilor militari americani este ca Statele Unite vor avea nevoie, in cazul unui atac impotriva Irakului, de un masiv sprijin european, in special baze militare si acorduri de survolare a spatiului aerian national din diverse state din zona.

-Oficial nu veti auzi pe nimeni vorbind la ora asta despre tarile carora li se va cere sa participe la o operatiune militara in Golf-, a declarat o sursa militara din baza militara americana de la Norfolk. -Planul este inca in stadiul incipient. Insa nu va fi nimic de mirare daca avioanele americane vor decola, de exemplu, de la Constanta sau alta locatie unde ar putea fi amplasate baze militare NATO. Sunt multe necunoscute acum. Dupa summit-ul de la Praga vom sti mai clar ce urmeaza.-

Planul Pentagonului a atras critici din partea unor oficiali ai administratiei americane, care sunt de parere ca Statele Unite trebuie sa puna la cale un plan mai inovator pentru rasturnarea regimului Saddam Hussein. Generalul Wayne Downing, numit in Consiliul National de Securitate de insusi presedintele George W. Bush, si-a dat demisia recent, aparent din cauza neintelegerilor privitoare la acest plan. El s-a pronuntat pentru strategii mai detaliate, mai solide si bazate mai mult pe inalta tehnologie, parere impartasita si de secretarul de stat adjunct pe probleme militare, Paul Wolfowitz.

Armata americana este conceputa sa lupte in doua razboaie majore simultan, pentru care se estimeaza ca este nevoie de aproximativ 750.000 de militari. Dupa atacurile teroriste din septembrie, ca masura de intarire a securitatii in bazele militare, armata americana a mobilizat 50.000 de forte militare suplimentare. Adaugand aproximativ 250.000 de militari care ar putea participa la razboiul din Irak, totalul trupelor americane angajate in operatiuni la ora actuala, in diverse zone fierbinti ale globului, ar insuma 400.000 de militari, aproape jumatate din numarul soldatilor estimat a fi necesar pentru o alerta de gradul unu. -Adversarii americanilor ar trebui sa nu aiba nici un dubiu in privinta capacitatii noastre de a declansa o operatiune militara la scara larga, in cel mai scurt timp, daca este necesar-, a declarat Michael E. O*Hanlon, cercetator in afaceri externe la Institutul Brookings din Washington D.C.

-Romania merita sa fie inclusa in rezolvarea problemelor ce confrunta astazi NATO-, spune James O*Brian, membru al Comitetului american pentru NATO. O*Brian este unul dintre arhitectii extinderii Aliantei Nord-Atlantice. Proaspat membru al Comitetului american pentru NATO, partener fondator al Grupului international de consultanta -Albright-, care aduna in jurul fostului secretar de stat un grup de oficialitati ale administratiei Clinton, O*Brian a ocupat, timp de un deceniu, pozitii importante in ierarhia diplomatica americana, fiind, printre altele, emisar special in Balcani al presedintelui Clinton si consilier principal al doamnei Albright, cu responsabilitati in sfera relatiilor euro-americane.

El sustinea, in urma cu cateva zile, intr-un interviu acordat postului de radio Europa libera, ca astazi, spre deosebire de perioada premergatoare primei largiri NATO, in 1997, Romania numara ani buni de experienta si o relatie practica, stransa cu Alianta, care sta la baza unei apropieri umane cu un efect foarte benefic. -As dori sa subliniez inca o data importanta contextului general. Pentru Statele Unite, astazi, securitatea este principalul obiectiv. Stim ca avem si vom avea nevoie de aliati in bataliile ce ni le rezerva viitorul. Cred ca este mai bine, dupa parerea mea, sa avem relatii stabile, pe termen lung, structurale cu acesti aliati, dezvoltand solutii comune la probleme comune. Acest tip de unanimitate a tuturor membrilor Aliantei nu exista in 1997, dar el exista astazi si cred ca dupa 11 septembrie, ca si inainte, in perioada conflictului din Kosovo, care a divizat opinia publica romaneasca, Bucurestiul s-a dovedit, in repetate randuri, capabil sa ia decizii critice in spiritul deciziilor militare ale Aliantei. Aceasta demonstreaza clar ca Romania merita sa fie inclusa in rezolvarea problemelor ce confrunta astazi NATO- a afirmat O*Brian.

Cu toate acestea, si astazi, in perspectiva unui razboi anuntat, marii aliati din Europa continentala ai SUA, Germania si Franta, vor mai intai sa capete lumina verde de la ONU. Nu-i mai putin adevarat ca America insasi pare divizata in perspectiva acestui nou razboi, surse guvernamentale si diplomatice sustinand ca un atac impotriva Irak-ului va avea efecte majore asupra economiei Statelor Unite.

Pe de alta parte, diversi oficiali americani, par sa fi ajuns la concluzia ca a venit, in sfarsit, timpul ca Romania si Bulgaria sa arate ce pot in acest context. Guvernantii romani par sa mai astepte doar semnalul Washingtonului pentru a se dovedi adevarati piloni NATO…

-New York Times- avertizeaza: O noua -Furtuna in desert- ar ravasi economia Statelor Unite

Potrivita declaratiilor unor surse guvernamentale si diplomatice, dar si opiniei unor economisti americani, reluate in editia online de marti a -New York Times-, un atac american impotriva Irakului ar avea efecte majore asupra economiei Statelor Unite. America ar trebui sa suporte cea mai mare parte a costurilor, dar si socul modificarii preturilor petrolului pe pietele internationale.

-Furtuna in desert- de acum 11 ani a costat Statele Unite si tarile aliate peste 60 miliarde de dolari, avand drept consecinta agravarea recesiunii economice.

Conform unor estimari publicate de Congresul american, aliatii au suportat, in 1991, costuri de 48,4 miliarde de dolari, reprezentand circa 80% din costurile totale ale razboiului.

Surse diplomatice citate de -New York Times- afirma insa ca administratia presedintelui George W. Bush, care ia in considerare diferite planuri pentru inlaturarea de la putere a liderului irakian, risca, de aceasta data, sa fie obligata sa acopere cea mai mare parte a costurilor.

Oficiali guvernamentali declara ca echipele de planificare militara nu discuta inca despre costurile unui nou razboi, deoarece nu a fost luata o decizie in privinta tipului de operatiune care va fi necesara pentru inlaturarea lui Saddam Hussein. Experti economici sustin ca, dupa ce va fi facuta o alegere, costurile vor influenta in mare masura amploarea unei viitoare operatiuni militare, precum si tacticile folosite.

In 1991, Arabia Saudita, Kuweitul si Japonia au suportat o parte din costurile razboiului, dar in prezent nici una dintre aceste tari nu si-a anuntat disponibilitatea de a sustine financiar o campanie militara, au subliniat surse diplomatice citate de -New York Times-.

Romania se adaposteste sub scutul NATO

Desi aliatii traditionali ai Statelor Unite ezita inca sa se alinieze la semnalul clar al Washingtonului privind un atac asupra Irakului, asteptand o decizie a ONU, Romania se pune deja sub umbrela NATO si a SUA. Seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, a admis, intr-un interviu acordat recent postului de radio -Europa Libera-, ca, -indiferent ce se va intampla in urmatorii cativa ani, traiectoriile rachetelor cu raza medie de actiune dinspre, sa spunem, zona Orientului Mijlociu catre Europa de Vest si de Nord vor trece si pe deasupra teritoriului Romaniei-. Fata de scenariul vehiculat, potrivit caruia participarea tarii noastre la un eventual atac impotriva Irakului ar putea antrena o riposta cu astfel de rachete care ajung la Constanta, Geoana a parut a fi extrem de sigur in privinta protectiei NATO. El a spus ca, -in momentul in care Alianta va decide ca avem nevoie de un scut antiracheta pentru intreaga Europa, si Romania va fi protejata de acest scut antiracheta-. Ministrul roman de externe crede insa ca -scenariul irakian la aceasta ora este mai putin probabil decat era in urma cu cateva zile. Criza din Orientul Mijlociu face ca subiectul irakian sa fie, deocamdata, cel putin, trecut pe un plan oarecum secundar-.

Germania si Franta nu intra in Irak decat cu mandat ONU

Cancelarul german, Gerhard Schroder, si presedintele francez, Jacques Chirac, au afirmat, marti, ca o eventuala interventie militara in Irak trebuie sa dispuna de un mandat ONU, relateaza AFP.

La incheierea celui de-al 79-lea summit franco-german, cei doi lideri europeni i-au cerut presedintelui irakian, Saddam Hussein, sa respecte rezolutiile ONU privind revenirea inspectorilor pentru dezarmare, Schroder afirmand ca exista posibilitatea ca Irakul sa dispuna de arme de distrugere in masa.

Cancelarul german a apreciat ca, in privinta necesitatii ca Irakul sa respecte rezolutiile ONU, -nu exista nici o divergenta intre Europa si Statele Unite-.

El a reamintit ca presedintele american, George W. Bush, s-a angajat sa se consulte cu aliatii sai inaintea unui eventual atac impotriva Irakului, exprimandu-si convingerea ca aceste consultari vor avea loc. -Nimic nu imi da dreptul sa pun la indoiala cuvantul presedintelui-, a spus Schroder, subliniind ca, din motive constitutionale, Germania nu poate avea in vedere un angajament militar fara mandat ONU.

-Nu pot sa-mi imaginez ca autoritatile irakiene nu inteleg ca este in interesul lor sa accepte propunerile secretarului general al ONU- cu privire la ridicarea embargoului si revenirea inspectorilor, a afirmat, la randul sau, presedintele francez.

Expertii ONU in dezarmare au parasit Irakul in decembrie 1998, inaintea unei campanii de bombardamente americane si britanice.

American Jewish Committee pledeaza pentru integrarea Romaniei in NATO

American Jewish Committee (AJC) se pronunta in favoarea invitarii a sapte state (Lituania, Letonia, Estonia, Romania, Bulgaria, Slovacia si Slovenia) sa adere la Alianta Nord-Atlantica, la summit-ul de la Praga.

David Harris, director executiv al AJC, si rabinul Andrew Baker, director pentru relatii internationale al AJC, au apreciat, marti, la Washington, intr-o conferinta de presa, ca cele sapte state au demonstrat ca impartasesc aceleasi valori democratice ca si tarile NATO. Ei au mai spus ca progresele inregistrate in aceste state in combaterea antisemitismului, a intolerantei si a asumarii istoriei sunt notabile, constituind o baza pentru rezolvarea problemelor ramase, se arata in comunicat.

American Jewish Committee considera ca invitarea a sapte state la summit-ul de la Praga este o ocazie istorica ce nu trebuie ratata, se precizeaza in comunicatul MAE.

AJC este prima organizatie americana neguvernamentala care se pronunta public in favoarea invitarii a sapte state la summit-ul de la Praga. American Jewish Committee a pledat, in 1997, pentru invitarea Poloniei, Cehiei si Ungariei sa devina membri NATO.