Pentru prima data in Romania, Curtea Constitutionala ar putea fi nevoita sa raspunda celor peste 150 de judecatori care contesta sesizarea facuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind neconstitutionalitatea pachetului de legi privind reforma in justitie. Memoriul sustinut de tot mai multi judecatori a fost transmis Curtii Constitutionale de Horatiu Dumbrava de la Curtea de Apel Targu Mures si de Adrian Neasu de la Tribunalul Vrancea.
Demersul celor doi nu poate primi, potrivit legii de organizare a Curtii Constitutionale, un raspuns care sa schimbe lucrurile si nici nu poate duce la deschiderea unui dosar pe aceasta tema. Cererea de interventie depusa de cei doi -este inadmisibila- inainte de promulgarea legii-, ne-a spus Corneliu Liviu Popescu, conferentiar la catedra de drept constitutional de la Facultatea de Drept Bucuresti. Totusi potrivit legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aceasta Curte poate cere opinii si avize, dar nu este obligata sa tina cont de ele. In oglinda, aceste opinii ar putea veni si fara o solicitare expresa, dar ele reprezinta mai degraba o formula prin care magistratii din tara atrag atentia ca nu sunt de acord cu incercarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de amanare a procesului de reforma initiat de Monica Macovei. Judecatorii Inaltei Curti vor sa intoarca din drum legile juridice manati de -propriile lor interese-, dupa cum ne-a spus Diana Calinescu, director de programe la Asociatia pentru Drepturile Omului – Comitetul Helsinki: -micile modificari au mari efecte pentru multi dintre judecatorii Inaltei Curti, fiindca multi dintre ei vor fi pensionati, potrivit noii legi, iar acestia vor pierde bani frumosi-. Aproape o treime din acesti judecatori sunt pensionabili, iar sesizarea depusa de Inalta Curte pare sa aiba drept scop conservarea magistratilor crescuti dupa normele si obiceiurile sistemului ceausist, adaptat ulterior de fostul partid de guvernamant. Multi dintre acesti inalti magistrati au fost de altfel numiti de fosta putere si au ramas fideli acesteia, contestatia pachetului de legi privind reforma in justitie facuta de PRM si PSD a fost acompaniata si de Inalta Curte.
Cei doi judecatori care au depus ieri cererea de interventie isi sustin demersul, precizand ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a consultat corpul judecatoresc din tara inainte de a contesta reforma Macovei. Din punctul lor de vedere si al celor peste 150 de judecatori care-i sustin, Inalta Curte nu este reprezentativa. Corneliu Liviu Popescu, specialist in drept constitutional, ne-a spus insa ca nu exista nici un cadrul legal care sa ceara Inaltei Curti sa faca referendum inainte de a depune sesizari la Curtea Constitutionala. Adrian Neacsu, unul dintre cei doi semnatari ai cererii, ne-a spus insa ca Inalta Curte -ar trebui sa reprezinte puterea judecatoreasca, adica pe fiecare judecator in parte, ceea ce in cazul opozitiei pe care au manifestat-o inaltii magistrati nu se intampla-. Judecatorul Neacsu crede ca interventia ar putea fi luata in seama seama, bazandu-se pe faptul ca legea de functionare a Curtii Constitutionale admite si completari din Codul de procedura civila. La articolul 14 din lege, se precizeaza insa: -Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte-.
Reprezentanta APADOR-CH, Diana Calinescu, socoteste ca, dincolo de procedurile legale, -cererea de interventie a celor doi judecatori reprezinta un act de curaj al acestora-, pentru ca au avut -indrazneala de fi de alta parere decat judecatorii celui mai inalt for-.
Cabinetul Tariceanu a argumentat pe larg constitutionalitatea pachetului de legi privind reforma in justitie. Argumentatia a fost accesata ieri pe site-ul Ministerului Justitiei de peste 130.000 de utilizatori. In privinta pensionarii judecatorilor la -implinirea limitei de varsta prevazute de lege-, explicatia data de guvern arata ca aceasta noua reglementare -nu inlatura principiul existent, ci doar exceptia, pornind de la faptul ca, dupa implinirea varstei legale, judecatorul nu mai este la fel de inamovibil si nici la fel de independent-, din cauza ca mentinerea sau nu in functie depinde de conducerea instantei de care apartine si de avizul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Sesizarea judecatorilor, tratata cu indiferenta de magistratii Curtii
Cojocar Gabor, judecator la Curtea Constitutionala, sustine ca -interventia in interes propriu- este o procedura aplicabila numai in dreptul civil, nu si in dreptul public, dupa care Curtea Constitutionala judeca. Cu alte cuvinte, demersul celor 150 de judecatori -nu are cum sa fie luat in considerare-, spune Cojocar Gabor. In plus, judecatorul declara ca, potrivit art. 146, lit. a din Constitutie, Curtea poate fi sesizata numai de presedintele tarii, guvern, unul din cei doi presedinti ai Camerelor parlamentului, de Avocatul Poporului, de 50 de deputati sau 25 de senatori.
Interventia judecatorilor depusa ieri dimineata la Curtea Constitutionala a fost multiplicata si distribuita magistratilor. Atat. In rest, dupa cum afirma Cojocar Gabor, -e treaba fiecarui magistrat daca va fi sau nu influentat de ea-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
