După cum se știe, la data de 21.07.2020, ministrul Sănătății Nelu Tătaru a emis ordinul MS 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.
Acest ordin a fost modificat recent prin Ordinul MS 506/09.04.2021 emis de secretarul de stat Andreea Moldovan în timpul mandatului ministrului sănătății Vlad Voiculescu. Ordinul a fost publicat in data de 13.04.2021.
Deoarece ordinul a stârnit nemulțumirea premierului Câţu, acesta i-a demis pe cei doi si a devenit la rândul sau ministru interimar al sănătății.
În calitate de ministru interimar, Câţu a emis un nou ordin, nr. 514/14.04.2021, prin care a abrogat ordinul anterior nr. 506/09.04.2021.
Juriști: Abrogarea nu aduce anularea modificărilor
Din punct de vedere juridic, operațiunea de abrogare făcuta de Câţu este incorectă, susțin juriștii consultați de Curentul. Ordinul MS 506/09.04.2021 a fost in vigoare o singura zi şi şi-a produs efectele juridice, modificând anumite articole ale ordinului MS 1309/2020. Iar aceste modificări rămân valabile, chiar dacă a fost abrogat ordinul care le-a introdus, nr. 506/09.04.2021.
Abrogarea făcuta de Câţu nu are efect retroactiv ca să împiedice un ordin intrat în vigoare să-şi producă efectele juridice, chiar şi pentru o singura zi.
Nu trebuie confundată abrogarea cu anularea. Abrogarea presupune că actul normativ a fost emis legal si își încetează efectele in urma abrogări, după ce a fost în vigoare o anumita perioadă. Anularea, pe de altă parte, însemnă că actul a fost emis nelegal şi nu produce deloc efecte juridice, nici măcar o secunda. Dezavantajul este ca anularea poate fi făcuta numai de instanța de contencios administrativ.
Ordinul MS 1309/21.07.2020 rămâne modificat pana când nu intervine un alt at normativ care sa-l modifice iarăși. Odată produse modificările, ele rămân în textul de bază.
Așadar, Câţu ar fi trebuit sa emită un ordin prin care sa modifice Ordinul inițial MS 1309/21.07.2020 şi să-l readucă la starea inițială, nu să abroge Ordinul MS 506/09.04.2021.
Precedent juridic cu ordonanța nr. 13/2017
Un precedent juridic care arată limpede că abrogarea unor modificări nu funcționează este dat de faimoasa Ordonanţă de urgenţă nr. 13/2017.
Prin acesta ordonanţă au fost introduse modificări controversate asupra Codului penal şi Codului de Procedură Penală.
În urma unor proteste, guvernul a hotărât să abroge OUG 13/2017 printr-o altă ordonanță de urgenţă, nr. 14/2017.
Cu toate acestea, juriștii şi-au dat seama rapid că abrogarea OUG 13/2017 nu este suficientă, aceasta producând modificări ale codurilor care nu pot fi anulate prin abrogare.
A fost necesar, in acest caz, să intervină Parlamentul României şi să emită legea nr. 8/2017 prin care s-a dispus respingerea ordonanței nr. 13/2017. Fără aceasta lege, exista riscul ca OUG 13/2017 să-şi producă efectele de modificare în ciuda faptului a fost abrogata.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/186889
În concluzie, premierul Câţu a procedat incorect din punct de vedere juridic, încercând sa abroge un ordin de ministru care a produs deja modificări ale unui alt ordin. Câţu ar fi avut nevoie mai degrabă de o anulare a ordinului MS 506/09.04.2021 şi nu de o abrogare.
În lipsa anulării (care este dificil de obținut şi presupune apelul la instanță în baza art. 1 alin. 6 din legea 554/2004), Câţu ar fi trebuit să emită un ordin prin care să modifice iarăși ordinul MS 21.07.2020, aducându-l la forma inițială.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
