Institutul pentru Politici Publice constata – acum la sfarsitul activitatii Comisiei Electorale – esecul clasei politice de a angaja o reforma de substanta a sistemului electoral romanesc.
Apropierea startului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare si prezidentiale din aceasta toamna aduce in atentia societatii civile modul in care parlamentul a modificat legislatia aferenta si care ar putea fi consecintele noilor prevederi votate de reprezentantii partidelor parlamentare. Institutul de Politici Publice a efectuat o analiza despre impactul pe care modificarile legislatiei electorale il vor avea asupra principalelor institutii si concepte importante care privesc alegerile.
Astfel, se constata ca Autoritatea Electorala, in absenta unui cod electoral, face concurenta Biroului Electoral Central, iar componenta sa este oricum rezultatul faimosului algoritm politic.
Legea electorala – modificata la comanda lui Iliescu?!
Pe de alta parte, conform modificarilor legislatiei electorale, partidele parlamentare si-au asigurat partea leului mai ales in materie de publicitate, in campania electorala blocand in acelasi timp aparitia in prim-plan a unor noi forte politice. In ceea ce priveste candidatii independenti, analistii politici cred ca este vorba strict de cazul actualului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, care trebuia neaparat sa candideze pentru Senat ca -independent- pe listele PSD. Interventia presedintelui Iliescu – respectiv solicitarea adresata PSD de a gasi o solutie pentru candidatura sa – poate fi interpretata ca o ingerinta in activitatea Camerei Deputatilor si ca o tentativa de a limita independenta deciziei Curtii Constitutionale. Iliescu a -negociat- cu PSD inainte ca deputatii sa adopte forma finala a legii si judecatorii Curtii Constitutionale sa apuce sa se pronunte. In momentul promulgarii Legii alegerilor parlamentare, actualul presedinte al Romaniei se afla intr-un evident conflict de interese. Problema duratei campaniei electorale, mai precis data incheierii acesteia, este neclarificata, aceasta situatie avand influente nefaste asupra interventiei mass-media in campanie. Legal, ultima dezbatere televizata cu candidatii ar trebui sa aiba loc in ziua de joi, nu vineri cum s-a intamplat la alegerile locale. Si chestiunea sectiilor de votare ridica probleme, votul celor din diaspora fiind permis numai la ambasada, cand s-ar putea organiza sectii de votare, dupa cum a declarat coordonatorul IPP, Adrian Moraru. Inscrierea candidatilor independenti naste, de asemenea, interpretari alamante in privinta procesului electoral. Conform legii modificate, candidatii independenti sunt obligati ca in termen de numai 15 zile de la data anuntarii datei alegerilor sa-si stranga semnaturile necesare sustinerii candidaturii.
Strangerea semnaturilor pentru sustinerea candidaturii, cu voie de la guvern
Oricum, si semnaturile pentru candidatii la presedintie nu pot fi stranse decat pe un formular-tip aprobat de guvern si este de presupus ca, din moment ce a inceput strangerea de semnaturi pentru Adian Nastase, s-ar putea face rost si de copia formularului folosit pentru actualul premier, pentru ca altfel nu ar ramane practic timp pentru aceasta operatiune pana la termenul legal. Nici prevederile de la capitolul declaratiilor de avere si cea in legatura cu dosarul de securitate nu sunt normale, deoarece este firesc sa ceri o declaratie de avere doar celui ales, nu si simplului candidat care nu stim daca va ajunge sau nu sa lucreze si sa fie platit cu bani publici.
Fara publicitate si in presa scrisa?!
Si interzicerea publicitatii electorale in presa scrisa – dupa ce aceasta interdictie a fost prevazuta la alegerile locale pentru mass-media din audiovizual – este analizata de Institutul pentru Politici Publice, fiind taxata ca o incalcare a dreptului la libera exprimare. Totusi se pare ca exista posibilitatea ca acest tip de publicitate sa existe in continuare deoarece nu se prevede nici un fel de sanctiune, decat cele decise de CNA, care oricum nu are competente decat in domeniul audiovizual. In consecinta, atat coordonatorul IPP, Adrian Moraru, cat si analistul Cristian Preda considera ca adoptarea acestui proiect de lege nu modifica in sens pozitiv vechea legislatie electorala, ci doar raspunde unor comandamente politice ale partidului de guvernamant. Cum insa parlamentarii partidelor de opozitie – cei ai PNL si PD, in special – nu au reactionat in nici un fel la vremea cand s-a pus problema facilitarii candidaturii lui Ion Iliescu ca asa-zis independent, Cristian Preda sustine ca este vorba de un esec al clasei politice in ansamblul ei. Astfel ca -beneficiem- in continuare de instabilitate legislativa, pentru ca legislatia electorala se schimba inaintea fiecaror alegeri. Este in aceste conditii de asteptat ca sa se repete incidentele de la alegerile din anul 2000.
Cadrul legal pentru desfasurarea alegerilor parlamentare si prezidentiale abunda in prevederi discriminatorii, insuficient corelate si confuz elaborate, fapt care a determinat Institutul pentru Politici Publice sa atraga atentia asupra pericolului producerii de foarte multe nereguli, dar si asupra riscului ca sistemul politic sa nu mai corespunda unei democratii consolidate. Partidele politice parlamentare vadesc o mentalitate de cartel exclusivist, fapt care face ca eventualii nou-veniti sa nu poata beneficia de sanse reale in conditiile stabilite de noua legislatie electorala. Singurul mare beneficiar al acestei legislatii pare a fi Ion Iliescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
