Noii alesi ai neamului dau lectii vechiului legislativ in campul lenei

Parlamentul, insitututie de altfel onorabila intr-un stat democrat, pare a fi la noi o adevarata fabrica de produs… lene. Fac ce fac, si cum au ajuns pe bancile forului legislativ, alesii, osteniti probabil de cele 30 de zile de campanie electorala, isi iau cu de la sine putere un concediu cu plata de vreo patru ani. In pofida faptului ca noul for este populat in proportie de peste 50% de oameni noi, entuziasmul acestora este mult mai scazut decat al predecesorilor, in conditiile in care deputatii au produs in cele doua luni de activitate parlamentara trei propuneri legislative, senatorii parand ceva mai odihniti cu cele 16 initiative in domeniu. In schimb, alesii neamului s-au intrecut in declaratii politice prin care acuzau vidul legislativ si pasau mingea in terenul Palatului Victoria, invocand faptul ca executivul este cel care trebuie sa aiba initiativa – asta dupa ce in fosta legislatura se intreceau in a contesta practica guvernului de a recurge la ordonante.

In prezent, potrivit ultimei ordonante in domeniu, presedintii celor doua Camere ale parlamentului au o indemnizatie de 60,4 milioane de lei brut, iar vicepresedintii, de 55,5 milioane. Indemnizatia unui parlamentar este de 47,9 milioane de lei. Daca alesul va fi secretar, chestor, lider de grup sau presedinte de comisie, va avea cam cu cinci milioane mai mult decat un simplu senator sau deputat.

Lenea deputatilor, produs de lux

In toata aceasta perioada, cei 332 de deputati au incasat salarii de peste 30 de milioane, sume forfetare pentru asa-zisa activitate la birourile parlamentare din teritoriu, au avut la dispozitie secretare si masini ca sa astepte in liniste teancul de legi initiate de Cabinetul Tariceanu si au cerut abonamente la telefoanele mobile cu 700 de minute gratuite, motivand ca bobocii nu se prea descurca cu procedurile si trebuie sa primeasca mai multe indicatii. Daca nu au acte normative in portofoliu, macar pot sta linistiti, pentru ca si-au aprobat un buget de 1.700 miliarde de lei pe anul in curs, iar calculele arata ca, in medie, in cele doua luni care s-au scurs de la inceputul sesiunii s-au cheltuit in jur de 280 de miliarde.

De la spionaj la cratita

Din cele sapte propuneri legislative inregistrate la Camera Deputatilor, patru apartin unor deputati, restul fiind -rodul inspiratiei- unor senatori. Prima dintre propunerile inregistrate apartine senatorului aliantei D.A. de Tulcea Daniel Ilusca, care propune infiintarea comunei Valea Teilor prin reorganizarea comunei Izvoarele. Din expunerea de motive aflam ca initiativa senatorului este de maxim -interes national-, pentru ca avem de-a face cu o localitate tulceana a carei existenta este datata inca din 1833, fiind vorba de vechiul asezamant cunoscut sub denumirea de Meidanichioi, in perioada romana timpurie. La concurenta, deputatul Seres Denes si senatorul Fekete Szabo, ambii de la UDMR, propun infiintarea comunei Boghis din judetul Salaj. Ei sustin cu argumente, la fel de bine documentate istoric, ca localitatea este atestata inca din 1205. Deputatul peremist Marcu Tudor vrea sa modifice legea de organizare a Serviciului de Informatii Externe special pentru a-i face loc colegei sale Daniela Buruiana in comisia parlamentara de control a activitatii serviciului, in timp ce umanista Daniela Popa are grija de femeile casnice carora statul ar trebui sa le plateasca o indemnizatie lunara pentru muncile prestate in gospodarie. Daniela Popa a mai depus o propunere prin care vrea ca pe actul de idenittate si pe carnetul de conducere sa fie trecute grupa sanguina si RH-ul, la care sa adauga inca o initiativa referitoare la pensionarea femeilor medic. Singura propunere legislativa de impact este cea a senatorului liberal Mihai Tabuleac de modificare a Legii administratiei publice locale.

Avion cu motor du-ma si pe mine in zbor

Cat priveste restul activitatilor parlamentare, deputatii s-au intrecut pe ei insisi, prin cele 93 de interpelari adresate diferitilor ministri ai Cabinetului Tariceanu, pe teme precum recalcularea pensiilor, cresterea impozitelor, vacanta elevilor de Pasti, sistemul penitenciar, subventiile din agricultura sau aderarea la Uniunea Europeana. Una dintre cele mai originale apartine peremistului Anghel Stanciu, care a reclamat nerespectarea orarului de zbor al curselor aeriene. El i-a cerut socoteala ministrului de resort pentru faptul ca intr-o dupa-masa de miercuri, cand ar fi trebuit sa munceasca la comisii, si-a luat bilet pe cursa Bucuresti – Iasi, dar nu a mai putut pleca din cauza cetii! De altfel, mai multi alesi au ca unica preocupare deplasarile, si nu prin circumscriptii electorale, ci pe la Geneva sau Strasbourg, campion fiind pesedistul Adrian Severin. De asemenea, conducerea Camerei a aprobat ieri participarea unui numar de deputati la… maratonul international al parlamentarilor, organizat in mai, in Polonia. Ramane ca alesii sa dea ocolul Casei Poporului pentru ca fiecare grup parlamentar sa-si selecteze cei mai buni dintre cei mai buni deputati.

Una la primarie, doua la prefectura…

Popositi de vreo trei luni pe bancile Senatului, alesii neamului s-au intrecut care pe care la … adormit si lenevit, totul pe banii babachii, circa 48 milioane leuti pe luna de costum de senator, basca banii de chirie pentru vreo 40 dintre ei, alte 20 de milioane. In schimb, doar 16 initiative legislative au chinuit pana la finalizarea elaborarii lor neuronii senatoriali cu chitibusurile si hatisurile de natura juridica, acestia dand dovada in schimb de mai mult entuaziasm si limbarita atunci cand venea vorba de luarea peste picior in plen a adversarilor politici sau interpelarea membrilor guvernului, semn ca e mai usor sa demolezi decat sa te joci cu mistria legislativa. Astfel, senatorii s-au grabit la tribuna ca sa-si exercite dreptul democratic al vorbirii formelor fara fond, de unde au lansat vreo 69 de declaratii politice in capul dusmanilor de clasa politici si vreo 20 de interpelari si 55 de intrebari catre factorii ministeriali ai Guvernului Tariceanu. -Campionii- coalitiei la scoaterea pe banda senatoriala a initiativelor legislative au fost udemeristii, cu patru bucati trecute pana acum in catastif si o alta privind piata de capital, pe care s-au inghesuit la gramada o serie de senatori-specialisti ai coalitiei guvernamentale. In afara propunerii legislative mai sus mentionate, alesii Aliantei D.A si-au mai insemnat pe rabojul de la Senat inca una privind Legea camerelor de Comert si Industrie, in timp ce colegii umanisti vin tare din urma cu propunerea de modificare a legii pentru alegerea celor doua Camere legislative, semn ca intratul in painea puterii se face invers proportional cu beneficiile materiale pe care le presupune tocmai accesul la furculita si cutit. La prima aruncatura de ochi in cealalta tabara, a Opozitiei, senatorii social-democrati si peremisti par o idee mai productivi, ei depunand pana acum sapte, respectiv doua initiative.

Placinte senatoriale -dupe bujet!-

Daca la capitolul -productie parlamentara- senatorii nu au acumulat prea multe lucruri cu care sa sparga gura targului, la cumparaturi, in schimb, sunt campioni. Nici nu-si incepusera bine mandatul, ca au si dat comanda de masini noi, care sa se ridice la pretentiile unor alesi care se respecta. Astfel, anul acesta, Senatul si-a rezervat o felie considerabila din bugetul alocat, respectiv 43 miliarde de lei pentru achizitionarea de masini nou-noute pentru birourile senatoriale. Fostul secretar general al Senatului, Constantin Sava, a depus in urma cu o luna, la Biroul Permanent, un Memorandum intern, in care justifica necesitatea investitiei, subliniind ca actualele masini Dacia Super Nova, achizitionate in 2001, majoritatea avand 120.000 de kilometri la bord, se impune sa fie schimbate. Chestorii au trimis deja adrese la -firmele populare- producatoare de masini, urmand ca acestea sa vina cu oferta si sa se aleaga masina pe gustul senatorilor. Masinile nu sunt insa singura -pohta ce-au pohtit- alesii neamului, la socoteala adaugandu-se bani de telefoane, de chirii, de intretinere. Unii senatori au incercat chiar sa forteze nota si sa se intinda mai mult decat la permite plapuma parlamentara. Solicitari care mai de care mai fanteziste au bombardat, in special la inceputurile acestui mandat, Biroul Permanent al Senatului. Astfel, peremistul Eugen Mihaescu a cerut decontarea facturii telefonului de acasa, pe motiv ca acesta a inregistrat -o crestere considerabila-, pentru ca, neavand birou senatorial, Mihaescu a rezolvat de acasa problemele poporului. Cererea i-a fost totusi respinsa, intaratandu-l pe senator care, drept razbunare, a anuntat ca va cauta spatiu de inchiriat si isi va face birou senatorial: -Sa plateasca Senatul chirie, ca asa platea doar telefonul!-. Respinsa a fost si cererea senatorului Dan Cirlan, care, depasind cele 700 minute alocate pe telefonul mobil, voia ca surplusul sa fie platit din banii alocati biroului senatorial. Singura cerere acceptata in materie de telefoane a fost cea legata de infiintarea liniilor internationale, activate in birourile liderilor de si ale presedintilor de comisii. Nivelul maxim al cheltuielilor cu un singur birou senatorial va fi de 103.200.000 lei pe an, dupa cum se arata intr-un Memorandum intern, ceea ce face ca, in tot anul 2005, se vor cheltui 2,2 miliarde de lei pentru chirii, cu 800 de milioane mai mult decat in 2004. Senatorii care stau in gazda vor primi lunar 23 de milioane pentru plata chiriei si a utilitatilor, suma reprezentand 70% din costul cazarii la hotel. Aproximativ 40 de senatori au preferat pana acum sa locuiasca in gazda, dar lista este deschisa. Aviz amatorilor!