-Calitatea de membru al Uniunii Europene cere ca tara candidata sa realizeze stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului, ca si respectarea si protectia minoritatilor-. Aceste criterii politice de aderare la Uniunea Europeana se refera si la justitie, ca o garantie a respectarii drepturilor omului si a existentei statului de drept.
Ne intrebam: -Exista in Romania o justitie independenta si impartiala? Reprezinta ea mecanismul prin care se realizeaza ordinea sociala, alaturi de lege, si ca o relevanta a legii, care sa sprijine statul de drept?- PNTCD constata existenta unor obstacole in realizarea deplinei independente a puterii judecatoresti, o insuficienta separatie a puterilor in stat, amestecul puterii executive in activitatea judecatoreasca, fonduri insuficiente si un control inadecvat al gestionarii lor, coruptia endemica si lipsa de respect fata de cultura juridica bazata pe principiile statului de drept.
Actualul partid de guvernamant a transformat justitia in instrument de realizare a obiectivelor politice, a rasturnat valorile si principiile autentice ale statului de drept, inlocuindu-le cu interese personale, partizane, de grup, consecinta fiind scaderea autoritatii si a fortei publice.
Respectam profesionistii onesti care, din fericire, inca exista. Noi acuzam sistemul juridic politizat sau supus presiunilor. De altfel, presedintele Parlamentului European, Pat Cox, si-a manifestat public ingrijorarea fata de problemele cu care se confrunta justitia romana, afirmand: -Aceasta are nevoie de integritate si independenta-, -independenta actului de justitie este foarte importanta, intrucat reprezinta un element esential al oricarei democratii-.
Politizarea actului de justitie
Interventia politicului in actul de justitie pune in pericol democratia si statul de drept. Speram ca prevederea explicita in Constitutia proaspat revizuita a principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca (principiu considerat pana de curand de actuala putere ca -abstract si perimat-) – sa-si faca efectele in cadrul democratiei constitutionale. Altfel, analizele critice realizate de PNTCD, in 2002 si 2003, asupra sistemului juridic isi vor mentine, pe mai departe, valabilitatea!
Se constata influenta politicului in sistemul juridic romanesc prin:
– numirea de catre mediile politice a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie (inalta Curte de Casatie si Justitie) si ai Curtii Constitutionale
– exercitarea unei autoritati nejustificat de mare a Ministerului Justitiei in supravegherea si reglementarea administrarii justitiei
– manipularea magistratului roman prin intermediul presedintilor de instante numiti pe criterii politice, de ale caror recomandari depinde evolutia lui profesionala
– rasplatirea cu decoratii a magistratilor, modalitate de a -recompensa- si pe cei care au -uitat- de separatia puterilor
– pastrarea in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a procurorilor, categorie subordonata guvernului
– interventia abuziva a executivului asupra legilor organice, fara coparticiparea cetatenilor prin reprezentantii alesi.
Cateva exemple:
– Interventia executivului pentru suspendarea procesului de faliment al Bancii Dacia Felix (faliment declarat de tribunal); in urma suspendarii lichidarii judiciare, populatia este obligata sa suporte plata a 15 milioane de dolari
– Declaratiile premierului Adrian Nastase in sprijinul ex-presedintelui Bancorex, Razvan Temesan
– Adoptarea OUG nr. 59/2001, care dubleaza termenul pentru introducerea recursului in anulare in procesele penale
– Recomandarile prefectilor PSD privind numirea unor magistrati ca judecatori sau presedinti de judecatorii
– Nationalizarea patrimoniului Oficiului National al Registrului Comertului prin OG nr. 129 si OG nr. 156/2002, care arata perceptia Guvernului PSD in problema respectarii si garantarii proprietatii private
– Infiintarea de catre Guvernul PSD a Parchetului National Anticoruptie mai ales pentru propria sa imagine de -luptator anticoruptie-
– Opiniile critice ale unor demnitari privind inamovibilitatea judecatorilor.
Ca urmare a controlului politic asupra Justitiei, Parchetului si Politiei, Romania a fost expusa avertismentelor internationale. Sunt cunoscute reactiile unor parlamentari europeni care au atras atentia Guvernului PSD asupra imperativului respectarii independentei puterii judecatoresti, a sistemului judiciar in general, considerand ca imixtiunea executivului in activitatea justitiei reprezinta -un motiv de ingrijorare-.
Raportul OSI, institutie care a monitorizat sistemele judiciare a noua tari din Europa centrala si de est, apreciaza ca in Romania -sistemul este putin profesionist-, iar despre Ministerul Justitiei ca este -foarte centralizat si ierarhic, ceea ce descurajeaza dezvoltarea unui sistem independent si profesionist-.
Raportul USAID critica -dependenta justitiei fata de politic, nivelul scazut al pregatirii profesionale a magistratilor, lipsa cunostintelor de drept comunitar, incapacitatea de a pune in aplicare acquis-ul comunitar in domenii-cheie, precum controlul frontierelor, droguri, coruptie si lupta impotriva criminalitatii organizate-.
Raportul Amnesty International (mai, 2002) conchide: -PSD a dat instructiuni unor magistrati despre modul in care sa judece cazuri si a dispus demiteri si numiri partizane in sistemul judiciar-.
Are cetateanul roman acces real la justitie?
Lipsa garantiilor minimale in vederea exercitarii drepturilor sociale si valorificarii lor, efemerul principiului de gratuitate a procedurii de restituire (in conditiile in care cetatenilor li se cer taxe exorbitante pentru eliberarea actelor de proprietate), majorarea necontrolata a taxelor de timbru, a taxelor notariale (prin OUG nr. 36/2002) indeparteaza omul obisnuit de justitie, care ii devine, pe zi ce trece, tot mai inaccesibila.
Simplificarea si accelerarea procedurilor judiciare (penale, civile, administrative), adaptarea lor la realitatile sociale au ramas simple promisiuni. Tergiversarea solutionarii dosarelor, stramutarea acestora de la o instanta la alta, conflictele de competenta, solutiile controversate si neunitare din practica scot tot mai multi bani din buzunarele cetatenilor care se vad vlaguiti, indepartati in demersul lor de restabilire a legalitatii.
Nerespectarea dreptului la proprietate
Guvernului PSD i s-a parut ca Legea retrocedarii proprietatilor nr. 10/2001 e prea generoasa cu fostii proprietari si, in consecinta, legea a fost trunchiata si denaturata de la forma propusa initial de guvernarea noastra. Rezultatul: Romania este obligata de CEDO la plata a milioane de euro in zeci de cazuri de nerestituire a caselor. Si iarasi contribuabilul roman trebuie sa suporte plata acestor despagubiri, fara ca celor vinovati sa le fie imputat ceva. Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS), venind alaturi de PNTCD, a atras atentia, in nenumarate randuri, de abuzurile savarsite in procedura de restituire a proprietatilor.
Ce a promis si ce a realizat PSD in domeniul legislativ
– A promis stabilitate legislativa, simplificarea si coerenta reglementarilor juridice, dar avem un cadru legislativ nestatornic. Legislatia e din ce in ce mai stufoasa; numarul normelor de interpretare s-a inmultit. Numeroase texte sunt confuze, creeaza arbitrariu si subiectivism in interpretare si aplicare
– A promis transparenta in adoptarea actelor normative, dar aceasta lipseste aproape cu desavarsire. Un proces de elaborare tinut secret contribuie si mai mult la scepticismul public.
Politica legislativa a puterii actuale, marcata de numarul-record de ordonante de urgenta si inlaturarea semnificativa a parlamentului din procesul legislativ, a fost constatata si de organismele internationale care au monitorizat activitatea legislativa a Romaniei, considerand-o -un comportament periculos-.
Deficiente in organizarea justitiei
Ministerul Justitiei, in ciuda prerogativelor extinse de supraveghere, nu a elaborat standarde nationale in domenii ca: distributia fondurilor pentru instante, norme privind numarul de dosare instrumentate de un judecator, alocarea de spatii si dotari pentru instante.
Incarcatura mare de dosare, lipsa completelor de judecata specializate pentru solutionarea proceselor cu minori, a proceselor comerciale, fiscale, administrative, lipsa unor cursuri coerente de perfectionare si specializare, de instruire profesionala a magistratilor etc. au condus la:
– scaderea calitatii actului de justitie, reflectata in numarul mare de persoane nemultumite de solutiile date
– durata mare a unui proces
– proliferarea birocratiei, arbitrariului, coruptiei, abuzurilor de tot felul in gestionarea justitiei (justitia se afla pe locul doi in clasamentul celor mai corupte structuri guvernamentale)
– scaderea gradului de responsabilitate, a nivelului de responsabilizare a personalului interpus intre magistrat si justitiabil, a personalului auxiliar, masurile administrative, organizatorice, disciplinare sau de alta natura menite a le ridica nivelul de pregatire profesionala sunt insuficiente, uneori inexistente.
Subfinantarea justitiei
Insuficienta finantare a justitiei o impiedica sa devina o autoritate puternica si independenta, capabila sa-si exercite functia de echilibrare a celorlalte doua puteri (legislativa si executiva), esentiala intr-un stat de drept.
Insuficienta autonomie financiara este o alta carenta a sistemului juridic romanesc (puterea judecatoreasca nu are autoritate in stabilirea si administrarea bugetului, aceste atributii fiind exercitate de Ministerul Justitiei, care elaboreaza si supravegheaza politica privind investitiile si problemele financiare ale instantelor). In context, remarcam:
– conditiile de munca precare
– acces nesatifacator la tehnologia moderna
– insuficienta salarizare a magistratilor si, mai ales, a personalului auxiliar (inferioara promisiunilor electorale ale PSD).
Toate acestea nu s-au realizat (spre deosebire de perioada 1996-2000, care a adus schimbari majore), astfel incat desfasurarea actului de justitie se realizeaza in conditii improprii, departe de solemnitatea si prestigiul care ar trebui sa caracterizeze o asemenea activitate.
Din nou despre coruptie
Romania nu face pasi concreti, reali, rapizi pentru asanarea coruptiei. OECD apreciaza nivelul coruptiei in Romania la 7,2 puncte pe o scara 1-10, tara noastra fiind perceputa ca una dintre cele mai corupte.
Sursele coruptiei sunt, in principal, de ordin economic si politic, dar lipsa independentei justitiei, precum si unele deficiente procedurale ale sistemului juridic incurajeaza aceasta plaga.
In opinia PNTCD, principalele cauze ale coruptiei sunt:
– Proprietatea de stat, inca dominanta
– Economia supusa interventiei abuzive a statului
– Aparat administrativ subordonat politic
– Aplicarea diferentiata, in functie de interese, a legilor anticoruptie sau ascunderea adevaratelor fenomene de coruptie in vederea -legalizarii- lor
– Legislatia insuficienta si incoerenta in materie.
Rezolvarea de fond a problemei coruptiei este data de propunerea legislativa a PNTCD privind declararea si controlul averii demnitarilor, functionarilor publici si a altor categorii, initiativa adusa la cunostinta cetatenilor cu prilejul manifestatiei publice din 21 septembrie 2002, care a intrunit peste 260.000 de semnaturi de sustinere.
PNTCD considera ca monitorizarea coruptiei si a coruptilor de catre mass-media sprijina semnificativ asanarea acestui flagel in Romania.
Justitia si integrarea europeana
Imperativul momentului actual este integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, lucru dorit, cel putin declarativ, si de actuala putere. Dar lipsa independentei justitiei si coruptia din sistemul puterii politice din Romania se constituie in tot atatea -bile negre- in Rapoartele anuale de tara ale Comisiei Europene. Este posibil sa ramanem restantieri si la nivelul criteriului politic pe care il indeplinisem!
Toate avertismentele privind necesitatea asigurarii independentei sistemului judiciar au fost ignorate de puterea de la Bucuresti sau luate in seama circumstantial si apoi uitate, ca si cum integrarea ar fi o joaca de-a -v-ati ascunselea- cu UE, ceea ce risca sa pericliteze grav sansele Romaniei de integrare.
Reamintim avertismentul transant al ambasadorului SUA, Michael Guest: -Daca lupta impotriva coruptiei degenereaza in tavalirea adversarilor prin noroi, atunci si eu, si altii ne vom intreba daca Romania este suficient de matura pentru a sta la masa NATO-.
Ce propune PNTCD
PNTCD sustine cu prioritate transformarea justitiei intr-o institutie independenta, la adapost de imixtiuni politice. Acest lucru se poate realiza prin urmatoarele masuri:
– garantarea independentei magistratilor prin desemnarea lor de catre puterea judecatoreasca, de Consiliul Superior al Magistraturii, devenit un organism autonom, independent, neinregimentat politic
– reanalizarea rolului Curtii Constitutionale, a procedurilor de numire si a modurilor de exercitare a competentelor
– implicarea efectiva a Consiliul Legislativ in constructia legislativa, in probleme de armonizare a legislatiei romanesti cu reglementarile UE
– imbunatatirea functionarii institutiei Avocatul Poporului, extinderea drepturilor si sferei de actiune pentru o mai eficienta protectie a drepturilor cetatenesti
– reducerea puterii Ministerului Justitiei de a controla si a conduce instantele
– stabilirea unui numar rezonabil de dosare instrumentate de un judecator, in concordanta cu practica din tarile Uniunii Europene
– alocarea unui buget corespunzator pentru imbunatatirea salarizarii judecatorilor si a personalului auxiliar, a posibilitatii de angajare a unor experti care sa faciliteze munca judecatorilor, dotarea adecvata a instantelor etc.
– acordarea graduala a autonomiei financiare instantelor
– imbunatatirea sistemului de formare profesionala, perfectionare continua si de evaluare a magistratilor si personalului auxiliar
– trecerea sub control parlamentar a Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie
– stabilitatea si coerenta legislativa
– uniformizarea si reglarea practicii judiciare
– armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene
– simplificarea si accelerarea procedurilor judiciare in scopul reducerii duratei proceselor si punerea rapida in executare a hotararilor judecatoresti
– crearea de instante specializate pentru procese comerciale, fiscale, administrative, pentru solutionarea proceselor cu minori
– reanalizarea activitatii si atributiilor Parchetelor
– reforma sistemului penitenciar.
Acestea sunt urgente care impun luarea de masuri rapide, in caz contrar, consecintele fiind resimtite pe termen lung de Romania, in principal in privinta integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
PNTCD nu contesta faptul ca s-au inregistrat progrese pe calea consolidarii statului de drept. Este necesara continuarea reformelor legislative, a -primenirii- clasei politice romanesti, a schimbarii mentalitatii acesteia.
Pagina realizata de PNTCD
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















