Politica externa a Romaniei, intre UE, NATO si alte meleaguri

-Principala prioritate a anului 2007 este conlucrarea şi conturarea profilului României de membru responsabil şi eficient al UE-. Aceasta este linia directoare a politicii externe româneşti pe care a trasat-o ieri preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a expus priorităţile politicii externe a României în cadrul întânirii de ieri cu Corpul diplomatic acreditat la Bucureşti. Întâlnire la care Traian Băsescu a precizat că -NATO rămâne principalul garant al securităţii României şi după aderarea la UE-.

Traian Băsescu a precizat că România susţine ideea unei Constituţii europene şi demersul Germaniei care deţine preşedinţia UE, de a relansa dezbaterea pe marginea acestui subiect: -Actuala preşedinţie a Consiliului va primi tot sprijinul României pentru relansarea dezbaterii pe noi coordonate-.

Republica Moldova – atenţie specială

Şeful statului a ţinut să dea asigurări că România, proaspăt intrată în UE, nu va renunţa la acordarea unei atenii speciale Republicii Moldova. -România pledează pentru politica uşilor deschise, ca factor major de stimulare a reformelor democratice şi a dezvoltării economice. (…) România va continua să susţină în perspectiva europeană a Republicii Moldova, să fie aceeaşi cu cea de care beneficiază statele din Balcanii de Vest-.

O altă prioritate a politicii externe în 2007 este securitatea energetică. -Continuăm să vedem cea mai bună soluţie într-o politică energetică comună a UE. O asemenea politică va putea garanta eficienţa energetică, diversificarea resurselor şi a rutelor de transport şi liberalizarea sectorului energetic de la furnizor la utilizator-. Băsescu a explicat că în privinţa Republicii Moldova -este datoria noastră morală să promovăm menţinerea identităţii româneşti prin toate mijloacele legale şi instrumentele financiare, educaţionale şi culturale pe care statul român le are la dispoziţie-.

Zone cheie: Balcanii şi Marea Neagră

Două zone cheie vor fi în atenţia României în 2007. Prima este cea a Balcanilor, iar Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă că nu a renunţat la ideea de la începutul mandatului său, că România trebuie să fie un stâlp de stabilitate pentru această zonă: -Cred însă că problemele sensibile din Balcani – Kosovo, perspectivele Bosniei Herţegovina, ale Republicii Moldova, ale Republicii Muntenegru, angajarea Serbiei pe orbita europeană, dar şi combaterea criminalităţii sau a puseurilor extremiste – îşi vor găsi rezolvarea numai într-o abordare unitară la nivel regional-.

A doua zonă importantă este cea a Mării Negre: -A doua zonă care concentrează tot mai mult atenţia noastră este situaţia de securitate în

bazinul Mării Negre, ţinând cont că aceasta nu este doar o zonă de mare perspectivă, dar şi una cu multiple riscuri şi provocări-.

Politica -extra- UE şi NATO

Dincolo de politica UE şi NATO, Traian Băsescu a specificat că -separat, intenţionăm să dezvoltăm anumite proiecte de securitate democratică, începând cu implementarea unui mecanism regional funcţional, pentru reacţii la urgenţele civile-. De altfel, Traian Băsescu a precizat în mai multe rânduri în cadrul discursului său că politica externă a României -nu se va limita la acţiunile inerente statutului său de membru al celor două organizaţii-. Şi aceasta pe motiv că -este în interesul nostru ca spaţiul de pace şi democraţie să se extindă-. Tocmai de aceea, se conturează o nouă -axă-, care este, de fapt o punte: -Vedem necesară crearea unor punţi de cooperare Europa-Marea Neagră-Marea Caspică-Asia Centrală-, a declarat Traian Băsescu. Preşedintele României merge însă, tot pe liniile trasate de UE. Căci zonele Mării Caspice şi a Asiei Centrale reprezintă zone de inters pentru UE, a cărei preşedinţie este deţinută de Germania.

Tot la capitolul politică externă -extra- UE şi NATO, Traian Băsescu a nominalizat întărirea relaţiilor cu statul Israel şi statele arabe. -Dorim să reconstruim pe baze noi şi raporturile tradiţionale pe care România le-a avut cu statele din Orientul Mijlociu, să consolidăm relaţia cu statul Israel şi cu statele arabe-. Băsescu a făcut referire în mai multe rânduri la -amplificarea schimburilor cu Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud, Federaţia Rusă, state din Asia Centrală-. Şi a adăugat că -intenţionăm să valorificăm cu mai multă imaginaţie enormul potenţial de cooperare pe care îl oferă state precum China, India, Japonia, Republica Coreea-.

Axa Washington- Londra- Bucureşti

Despre Axa Washington- Londra- Bucureşti, idee lansată la începutul mandatului său în 2005, preşedintele nu a spus ieri nici un cuvânt. În schimb, a precizat că -obiectivele fundamentale ale politicii externe în ansamblu, pe care le-am stabilit la începutul mandatului meu, nu se schimbă şi de aceea nu voi mai insista asupra lor-. De altfel, în discursul său, Traian Băsescu a avut o singură referire la SUA: -Dorim să imprimăm aceeaşi viziune în relaţia cu SUA. Nu concepem o Europă şi Americă de Nord decât ca parteneri-.

Relaţia cu Africa

Nu în ultimul rând, Traian Băsescu s-a referit şi la relaţia cu Africa. -Din motive de limitare a resurselor, am diminuat o perioadă legăturile cu continentul african. Asistăm acum însă la o sporită mobilizare internaţională în sprijinul Africii şi tatonăm mijloacele de a ne asocia acestui efort, inclusiv prin proiecte de asistenţă pentru dezvoltare-. În acest fel, Traian Băsescu a răspuns apelului lasat anul trecut de Marea Britanie, când deţinea preşedinţia G 8, a celor mai dezvoltate state.