Acasă Politic Ponta se pregătește că calce din nou în picioare Curtea Constituțională

Ponta se pregătește că calce din nou în picioare Curtea Constituțională

DISTRIBUIȚI

Premierul Victor Ponta nu a învățat nimic din trecut și este pe cale să repete greșeala din această vară. Hotărârile Curții Constituționale sunt din nou în pericol din cauza ambițiilor politicianiste ale co-președintelui USL, Victor Ponta, cel care este dispus să facă orice pentru a ajunge el să reprezinte România la Consiliul European. Asta în ciuda faptului că judecătorii CCR au decis în urmă cu câteva luni că președintele Băsescu este cel căruia i se cuvine dreptul de a reprezenta România la această întâlnire. Astfel, USL pregătește o nouă schemă alambicată pentru a atinge acest deziderat. Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că, în ședința plenului reunit în care premierul se va adresa Parlamentului, e posibil să fie adoptată o rezoluție privind poziția României la Consiliul European, Antonescu admițând că documentul nu-l obligă juridic pe șeful statului. Numai că USL urmărește reeditarea situației de la precedentul Consiliul European, atunci când USL a aranjat un așa-zis mandat pentru Ponta prin intermediul unui vot în Parlament. Atunci, USL a invocat faptul că Ponta este mandatat chipurile de Parlament, instituția considerată de ei ca fiind cea mai reprezentativă a României. "Vom avea o ședință a Birourilor Permanente, deseară, la ora 19.00, în care vom discuta și probabil – asta intenționăm să propunem – vom avea o ședință comună a Camerelor reunite mâine, pentru ca premierul să se adreseze în legătură cu poziția României în privința bugetului european multianual și să avem o dezbatere pe acest subiect", a declarat Antonescu. El a fost întrebat dacă dezbaterea se va concretiza într-o rezoluție a Parlamentului pe acest subiect. "Este posibil și asta, plenul Parlamentului este suveran evident în asemenea domeniu și probabil că în urma dezbaterilor, dacă se conturează o poziție care să fie… să capete forma unei rezoluții, și asta este posibil", a spus președintele Senatului. În ceea ce privește valabilitatea documentului, el a menționat că are "valoarea unei poziții de principiu, a unei declarații politice, pe care Parlamentul unei țări o adoptă". Practic, același lucru invocat și atunci când Ponta a preferat să ajungă el la Bruxelles în locul președintelui României.

Temă economică falsă

Bravada lui Ponta este doar pentru a activa un război politic fățiș cu Cotroceni. În termeni economici, toată retorica sa este una neacoperită de cifre. Media României de atragere a fondurilor europene se situează în acești aproape 5 ani scurși de la aderare undeva în jurul a 10% din fondurile puse la dispoziție. În prezent, România a atras între 2007 și 2011 o sumă puțin peste trei miliarde de euro. În 2010, România a atras fonduri europene în valoare de 4,6 miliarde lei sau echivalentul a 1,1 miliarde euro, suma fiind dublă față de cea înregistrată în întreaga perioada 2007-2009. Pentru 2011, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban anunța că România a reușit sa atragă fonduri structurale și de coeziune de un miliard de euro. În prezent, Ponta se chinuie să creeze o temă extrem de politicianistă în condițiile în care România nu reușește să atragă mai mult de 10% din fondurile care deja i se pun la dispoziție. Deci, o discuție la scară mai mare pe banii cu care statele UE ar trebui să cotizeze la buget este o temă absolut falsă iar Ponta o știe bine, dar continuă să vorbească extrem de populist în acest sens. Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a propus miercurea trecută reducerea cu 75 de miliarde de euro a propunerii de cheltuieli de 1.033 miliarde de euro pentru bugetul pe perioada 2014-2020, conform unui proiect de buget obținut de France Presse. La un simplu calcul matematic, acest lucru ar însemna o reducere cu circa 7% a întregului buget. În condițiile în care România nu reușește să atragă mai mult de 10% din banii care îi sunt puși la dispoziție, reducerea propusă de van Rompuy nici măcar nu ar trebui să deranjeze România. Miza sunt marii contributori ai UE (Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie -n.r.) care nu ar mai trebui să cotizeze atât de mult la acest buget. Astfel că cei „400 de euro” mai puțini pentru fiecare român este doar o temă de campanie a USL care nu are acoperire în termeni economici iar USL încearcă să dovedească că această reducere este crucială pentru România, în timp ce țara noastră nu reușește să absoarbă 90% din banii puși la dispoziție de UE.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.