Oficialii europeni si internationali au atentionat Romania ca reforma sistemului energetic si liberalizarea pietei energiei nu mai pot fi intarziate, in conditiile in care Uniunea Europeana va adopta o asemenea masura incepand cu 1 iulie 2004. In ciuda promisiunilor repetate ale ministrului de resort, Dan Ioan Popescu, guvernul actual a parcurs, pana in prezent, prea putini pasi in aceasta directie. Consecintele mentinerii sistemului actual in domeniul energiei sunt resimtite acut de fiecare consumator in parte, fie ca este vorba despre consumatorii casnici sau industriali.
Reforma sectorului energetic, o promisiune neonorata a guvernului PSD
Pana in acest moment, desi a fost generos in promisiuni, guvernul actual nu a reusit sa obtina rezultate semnificative in ceea ce priveste reforma structurala a sectorului energetic.
Responsabilul PNL in domeniu, Bogdan Olteanu, a aratat ca -ezitarile in reglementarea si implementarea unei piete competitive au descurajat potentialii investitori in domeniul productiei de energie. In domeniul distributiei, impresia creata actorilor principali de pe piata globala este aceea ca guvernul nu urmareste, in realitate, sa vanda societatile. In ceea ce priveste satisfacerea cerintelor consumatorilor, managementul companiilor de distributie nu s-a imbunatatit, politica de preturi este inadecvata, iar calitatea serviciilor este extrem de scazuta. Nu au fost implementate servicii complementare moderne, atractive pentru consumator, precum telefonie, Internet, cablu tv-.
Guvernul PSD a trecut la recentralizarea sectorului energetic, imediat dupa preluarea mandatului. O masura cu consecinte nefaste a fost trecerea autoritatii de reglementare ANRE in subordinea Ministerului Industriei, ulterior a primului-ministru, ceea ce o face subiect al interventiilor electorale in politica de tarife. Pe de alta parte, a fost recentralizata Termoelectrica, societate care incepuse deja sa fie impartita in unitati de productie independente. Pastrarea Hidroelectrica in portofoliul statului a generat coruptie in ceea ce priveste alocarea contractelor si a impiedicat reabilitarea hidrocentralelor, plasate intr-o structura centralizata, birocratica, absenta de pe piata si lipsita de resurse financiare. Eforturile guvernului anterior de a impune disciplina financiara in acest sector au fost inlocuite de o perfecta complicitate a actualei guvernari atat fata de companiile aflate inca in proprietatea statului, cat si fata de companiile private ale clientelei PSD, astfel incat nivelul arieratelor a ajuns sufocant pentru intreaga economie.
Separarea companiilor de distributie nu a fost finalizata, ramanand probleme majore legate de patrimonii. De asemenea, este putin probabil ca privatizarea companiilor de distributie sa se realizeze in acest an, desi fusese programata initial pentru anul 2002, obiectivul regasindu-se si in programul de guvernare al PSD.
Comisia de Politici Publice in Industrie a Partidului National Liberal a elaborat un program de reforma a sectorului energetic, care vizeaza restrangerea rolului statului in acest domeniu prin privatizarea companiilor producatoare si distribuitoare si introducerea competitiei pe piata energiei, pentru ca si consumatorii din Romania sa poata beneficia de servicii apropiate de standardele celor din tarile Uniunii Europene.
Restrangerea rolului statului in domeniul energetic
Partidul National Liberal propune o reforma a sistemului energetic care sa restranga in mod substantial rolul statului. In Romania, ca si in alte tari, statul a dovedit ca nu dispune de capacitatea de a administra si restructura companiile energetice. De aceea, PNL propune o limitare a competentelor statului la urmatoarele aspecte:
– Corporatizarea intr-o structura eficienta a sectorului
– Reglementarea si implementarea cadrului competitional si a masurilor de protectie a consumatorilor captivi
– Privatizarea companiilor de productie si distributie catre investitori strategici si cu un portofoliu de angajamente pe termen lung cat mai restrans
– Concesionarea managementului companiei de transport a energiei si a managementului bursei de energie.
Restructurarea companiilor de productie si distributie va reveni noilor proprietari, pe baza stimulilor competitiei.
Sectorul energetic, supus regulilor competitiei
Obiectivele strategice vizate prin proiectul liberal de reforma a sectorului energetic sunt urmatoarele:
– Cresterea gradului de satisfactie a consumatorului prin imbunatatirea nivelului si extinderea gamei serviciilor in domeniu
– Asigurarea disponibilitatii resurselor financiare in vederea retehnologizarii sistemului
– Asigurarea utilizarii eficiente a resurselor naturale neregenerabile
– Organizarea si implementarea unei piete en gros deschise a energiei, cu obiectivul de a evolua rapid catre o piata deschisa de retail
– Asigurarea ecologizarii si reabilitarii in vederea exploatarii turistice a zonelor afectate de industriile miniera si energetica.
Productia de energie va fi asigurata de minimum cinci producatori integrati termo si hidro, cu structuri de portofolii comparabile, corporatizati din actuala structura a Termoelectrica si Hidroelectrica si vanduti catre investitori strategici. Accesul pe piata va fi liber, cu respectarea conditiilor tehnice impuse de sistem, iar semnalizarea nevoilor de productie se va face pe baza analizelor de piata si a preturilor de transport. La randul ei, Nuclearelectrica va fi organizata in societate comerciala, iar in cazul in care costurile de productie devin necompetitive, se va realiza un transfer financiar din partea statului, motivat prin importanta strategica a centralei. Renta hidro (profitul dat de costurile mai scazute ale hidrocentralelor) va fi preluata de stat prin reglarea pretului apei de catre Autoritatea de Reglementare si va fi transformata in ajutoare financiare catre familiile aflate in nevoie. Importul si exportul de energie nu vor fi supuse unor bariere administrative, iar piata achizitiilor de combustibili pentru centralele termo va fi liberalizata.
Societatea Transelectrica va ramane in proprietatea statului in conditiile actualei Constitutii, iar managementul companiei va fi contractat prin licitatie de o firma specializata.
Distributia energiei va fi asigurata de opt companii organizate pe criteriu regional si supuse unei privatizari rapide catre investitori strategici. Aceasta se impune atat pentru asigurarea unei eficiente colectari a creantelor, cat si pentru limitarea costurilor interne. Accesul pe piata al furnizorilor va fi liber, cu respectarea conditiilor tehnice impuse de sistem si cu acces nediscriminatoriu la sistemul de distributie.
Buna functionare a sistemului energetic presupune modificarea politicii de preturi, astfel incat sa se elimine preturile preferentiale pentru consumatorii domestici, fiind inlocuite cu ajutoare financiare acordate pe criterii sociale. De asemenea, se va elimina tariful unic national, care va fi inlocuit cu tarifele internodale. Familiile in nevoie vor primi ajutoare care sa acopere diferenta de pret, iar proprietarii de cabane de vanatoare vor plati pretul real al energiei.
Autoritatea de reglementare, scoasa de sub control politic
Sigura cale pentru a asigura independenta Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei este trecerea acesteia in subordinea parlamentului. ANRE va stabili, in continuare, in consultare cu partile implicate si pornind de la principiile protejarii consumatorului si libertatii pietei, tarifele la toate serviciile de monopol: operarea pietei, transportul si distributia energiei, pretul apei din lacurile de acumulare ale hidrocentralelor. De asemenea, ANRE va stabili obligatiile privind accesul nediscriminator la serviciile operatorilor de monopol pentru toate companiile de pe piata.
O reforma in beneficiul consumatorului
Punerea in practica a propunerilor liberale de reforma a sistemului energetic va aduce beneficii tuturor tipurilor de consumatori, pentru ca acestea vor avea drept rezultat:
– Scaderea pretului serviciilor pentru consumatorii domestici
– Scaderea pretului energiei pentru consumatorii industriali, facand companiile mai competitive si oferindu-le posibilitatea de a plati salarii mai mari
– Cresterea calitatii serviciului de furnizare a energiei electrice
– Extinderea gamei serviciilor oferite prin adaugarea de servicii moderne (telefonie, Internet, cablu tv)
– Reducerea poluarii si utilizarea eficienta a resurselor naturale
– Asigurarea liberului acces al intreprinzatorilor pe piata, in conditii echilibrate
Delegatia Permanenta a PNL avertizeaza
Imixtiunea PSD in justitie, un atac la adresa democratiei!
In Romania ultimilor doi ani, separarea puterilor in stat a incetat sa mai fie un principiu politic. Parlamentul a devenit o simpla anexa a executivului, iar independenta justitiei este grav incalcata prin imixtiunea permanenta a politicului in activitatea acestui sector. Atat Comisia Europeana, prin rapoartele de tara, cat si alte organisme internationale au semnalat in mod repetat necesitatea asigurarii unei independente reale a justitiei in Romania. Aservirea politica a justitiei are drept prima consecinta faptul ca romanii care vor sa isi gaseasca dreptatea sunt nevoiti sa se adreseze CEDO, in timp ce puterea actuala nu se arata preocupata sa demareze o reforma autentica a acestui domeniu. Printr-o Rezolutie a Delegatiei Permanente, liberalii atrag atentia asupra principalelor probleme cu care se confrunta justitia astazi, solicitand Guvernului PSD sa adopte masurile care se impun pentru reinstaurarea statului de drept si a respectului fata de lege in Romania.
PSD exercita presiuni asupra puterii judecatoresti
In perioada 2001-2003, situatia magistraturii – ca putere in stat si ca profesie – s-a degradat continuu, din cauza politicii de aservire a puterii judecatoresti, dusa de PSD, incompetentei celor care gestioneaza vremelnic destinele justitiei si dispretului fata de profesia de magistrat, manifestat tocmai de cei care ar trebui sa vegheze la prestigiul si forta statutului magistratilor.
Avand in vedere:
– Indicatiile date de conducerea Ministerului Justitiei in solutionarea unor cauze sensibile pentru -partidul-stat- PSD, cum ar fi litigiile dintre fostii proprietari si chiriasii din imobilele nationalizate
– Mentinerea salariilor magistratilor la nivelul celor din decembrie 2000, acordate de parlament ca urmare a initiativei conducerii liberale a Ministerului Justitiei, si chiar refuzul de a acorda drepturile banesti prevazute de lege, ceea ce a dus la o situatie fara precedent in Romania si fara termen de comparatie in lumea intreaga – aproape jumatate dintre magistrati au dat in judecata Ministerul Justitiei pentru a-si obtine drepturile salariale si, chiar atunci cand au castigat, Ministerul Justitiei a refuzat sa execute hotararile judecatoresti definitive si irevocabile
– Schimbarea conducerii instantelor la indicatiile baronilor locali ai PSD, care au dorit sa promoveze magistrati fara coloana vertebrala
– Invrajbirea procurorilor si a judecatorilor de catre actuala putere, printr-o atitudine favorabila celor dintai
– Retragerea proiectelor de legi depuse anterior anului 2001 la parlament din initiativa Ministerului Justitiei si -redepunerea- lor pe masa legislativului intr-o forma similara cu o intarziere nejustificata, cum s-a intamplat cu proiectul Codului de procedura penala, precum si blocarea altor proiecte de legi existente la Ministerul Justitiei in decembrie 2000, cum ar fi proiectul Legii de organizare judecatoreasca si cel al Codului civil. De asemenea, nu pot fi uitate tentativele de reglementare indreptate impotriva drepturilor si libertatilor cetatenesti, cum a fost proiectul noului Codul penal
– Modificarea voluntarista a Codului de procedura civila care va duce, practic, la o adevarata blocare a liberului acces la justitie. Cel mai grav efect al acestei reglementari irationale va fi sufocarea Curtii Supreme de Justitie, chemata sa judece aproape toate recursurile, fara nici o diferentiere. Astfel, cei 100 de judecatori ai Curtii Supreme vor trebui sa faca ceea ce pana astazi faceau cei peste 300 de judecatori din 15 Curti de Apel, adica sa solutioneze peste 100.000 de cauze in recurs
– Promovarea unei politici agresive, de generalizare a ideii ca magistratii Romaniei sunt corupti
– Dezinteresul total fata de asigurarea unui buget decent pentru Ministerul Justitiei, ceea ce a dus la -inghetarea- salariilor magistratilor, grefierilor si personalului auxiliar timp de trei ani, la reducerea drastica a investitiilor in infrastructura justitiei, la stoparea sau intarzierea dramatica a unor proiecte de construire sau modernizare a palatelor justitiei
Liberalii, pentru o justitie europeana
Fata de aceasta situatie intolerabila si aproape fara iesire in care a ajuns justitia romana, Delegatia Permanenta a Partidului National Liberal solicita actualei puteri:
– Incetarea politicii guvernului de imixtiune in activitatea puterii judecatoresti si de influentare a acesteia in sensul obtinerii unor solutii conforme liniei politice a actualei puteri
– Stoparea politicii Ministerului Justitiei de hartuire si intimidare a magistratilor, sub pretextul -luptei impotriva coruptiei-, in realitate scopul fiind de a transforma magistratura intr-un grup de functionari supusi, gata oricand sa raspunda la comanda politica
– Renuntarea la politica de invrajbire a procurorilor si judecatorilor prin sprijinirea celor dintai in dauna celor din urma, sub aceeasi acoperire a -luptei impotriva coruptiei-
– Respectarea stricta a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si luarea tuturor masurilor legislative si administrative necesare pentru a elimina pericolul condamnarii in viitor a Romaniei de catre inalta instanta europeana. Atitudinile inaltilor responsabili politici sau din autoritatea judecatoreasca – presedintele tarii, primul-ministru, procurorul general si chiar membrii Consiliului Superior al Magistraturii – de contestare a acestei jurisprudente nu sunt demne de un stat care isi afirma identitatea europeana si democratica
– Elaborarea intr-o forma corespunzatoare Constitutiei si tendintelor Romaniei de integrare in Uniunea Europeana si inaintarea catre parlament a proiectelor de legi esentiale pentru reforma justitiei, printre care:
a. Proiectul legii de organizare judecatoreasca: sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii in asigurarea independentei justitiei, clarificarea statutului procurorului in raport cu puterea judecatoreasca si, nu in ultimul rand, circumstantierea rolului ministrului justitiei.
b. Proiectul Codului penal: eliminarea reziduurilor de ordin ideologic-totalitar care pot sa reprezinte amenintari la adresa drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.
c. Modificarile recente ale Codului de procedura civila, ce reprezinta o amenintare serioasa pentru desfasurarea actului de justitie, in general, si pentru activitatea Curtii Supreme de Justitie, in special, nu trebuie sa intre in vigoare in forma actuala. Solicitam guvernului sa amane intrarea in vigoare a acestor reglementari, pentru discutarea lor cu reprezentantii magistratilor si ai avocatilor si aprobarea lor de catre parlament
– Incetarea legiferarii, in domeniul justitiei, prin ordonante de urgenta, care afecteaza buna functionare a unui domeniu ce trebuie sa se caracterizeze prin stabilitate si predictibilitate, nu prin haos si inconsistenta
– Asigurarea fondurilor bugetare necesare pentru salarizarea magistratilor, pentru continuarea proiectelor de constructie si renovare a sediilor instantelor, pentru dotarea acestora cu tehnica de calcul si cu toate facilitatile moderne de comunicare si informare
Pagina realizata de PNL
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















