După o după-amiază încinsă la Bruxelles, România și-a dat acord pentru acordarea statului de țară candidată la UE pentru Serbia, după ce oficialii români au ținut expres ca o prevedere legată de acordarea de drepturi elementare pentru etnicii români din Valea Timocului (Serbia) să fie trecută în documentele UE care oficiază acest statut. Consiliul Afaceri Generale recomandă acordarea statutului de țară candidată Serbiei, a anunțat marți seară Nicolai Wanmen, ministrul danez pentru afaceri europene. Decizia finală în acest sens urmează să fie luată la Consiliul European din 1 și 2 martie. Întrebat de existența unor informații privind opoziția unor țări față de acordarea acestui statut, Wanmen a precizat că decizia a fost luată de către toate țările membre. „Este o zi bună nu numai pentru Serbia și Kosovo, ci și, în general, pentru procesul de aderare”, a precizat comisarul pentru extindere, Stefan Füle, care și-a exprimat convingerea că decizia CAG va fi confirmată și de către șefii de stat și de guvern la summitul de joi și vineri. Poziția fermă a României" în ceea ce privește recunoașterea statului de țară candidată la UE a Serbiei a dus la prelungirea dezbaterilor la care iau parte în prezent, la Bruxelles, miniștrii europeni de externe, au declarat surse din Comisia Europeană pentru agenția Tanjug. Dezbaterea, care a început în jurul orei locale 10.30 (11.30 ora României), a fost prelungită pentru că România a insistat ca în concluzii să fie inclusă și o prevedere legată de statutul minorității vlahe din Serbia.
Tadici: Înțelegem poziția României
Președintele sârb Boris Tadic a declarat, ieri, că Serbia înțelege poziția părții române, a fost conștientă mereu de dificultățile existente pentru obținerea statutului de candidat la UE și este dispusă să discute cu toți actorii implicați. „Îi înțelegem pe prietenii români, este vorba de drepturile omului și noi mereu am luat în considerare pozițiile tuturor în această chestiune”, a afirmat Tadic, referitor la informațiile potrivit cărora partea română a solicitat garanții privind respectarea drepturilor minorității române în Serbia. În opinia sa, chestiunea vlahilor este una regională, nu doar a Serbiei, în condițiile în care vlahi trăiesc și în Grecia, Albania, Croația sau Macedonia, și în acest context este nevoie de discuții la nivel regional.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
